BELLIS

BELLIS-paraluta, banuti, margareta mica a pajistilor.

Familia Compositae.
Aspect erbaceu Perioada de inflorire-in general martie-mai
Expunere-in plin soare
Specia Bellis perenis

Aceasta planta deosebit de populara isi are originea in Europa si America centrala. Prefera un sol bine fertilizat dar tolereaza si alte tipuri de teren inclusiv solul nisipos. Are nevoie de mult soare fiind recomandata in deosebi pentru cultivarea in ghivece si jardiniere dar si pentru amenajarea de spatii verzi precum: razoare si borduri.

Cultivarea

Se cultiva usor si nu necesita ingrijire deosebita. Dupa ofilirea florilor acestea se vor taia pentru a stimula aparitia noilor boboci si pentru a evita ca planta sa se intinda excesiv.

Udarea

In timpul verii se va uda abundent.In timpul toamnei si iernii se va uda saptamanal.

Reproducerea

Se poate face prin seminte si prin despartirea tufelor.
Inmultirea prin seminte se efectueaza primavara-vara in rasadnite, fiind metoda ce mai simpla. Transplantarea are loc toamna in locul dorit.
Despartirea tufelor se poate efectua dupa inflorire, divizarea avand loc atat primavara cat si toamna. Plantele despartite se vor aseza direct in noua locatie.

Potentiale pericole si precautii:

Mucegaiul gri, Botrytis cinerea, este o ciuperca care poate afecta aceasta specie uscand tulpinile si frunzele. Pentru a o inlatura recomandam folosirea unui fungicid pe baza de ditiocarbamat. Mai poate fi atacata si de Septoria bellidis producandu-i pete de culoare inchisa galben-rosietica.