Buchetele de flori - tipologie
Originea artei alcatuirii buchetelor poate fi gasita, alaturi de aceea a impletirii ghirlandelor de flori, in timpurile stravechi. La romani buchetul a fost denumit "fasciculos florum" - legatura de flori, iar la sfarsitul secolului XVIII si inceputul sec XIX nemtii il denumeau "buket", francezii "bouquet", iar vechii maghiari "buketa". Buchetele, alcatuite la inceput din flori de
In alcatuirea buchetelor biedermeier (anii 1815), specifice perioadei de sfarsit de secol XVIII si inceput de secol XIX, s-a neglijat forma tipica a plantelor, imprimandu-li-se forme artifici ale. In jurul unui centru bine reliefat au fost inmanunchiate, foarte inghesuit, plantele/florile care alcatuiau buchetul propriu-zis. Acesta abunda in decor de voal si panglici. Florile erau fixate pe sarma.
Buchetele farfurie, cu suprafata plana, cu o manseta de hartie de jur imprejurul lor si cu un decor bogat in panglici, au fost mult raspandite intre anii 1815-1850. Mai tarziu mansetele de hartie si voalurile au fost abandonate si inlocuite cu
Intre anii 1850-1870 dominant devine buchetul in forma de piramida. Centrul piramidal al acestuia era marcat de o floare fixata in varful unui bat drept. Plantele destinate buchetului se fixau pe sarma si apoi se aranjau in jurul batului astfel incat sa capete forma de piramida. Adeseori inaltimea unui asemenea buchet depasea 1m.
Sub influenta stilului neobaroc, dupa anul 1870, se evidentiaza buchetul Makart, denumit astfel dupa numele pictorului vienez Hans Makart. In tablourile acestuia apar buchete din cele mai diferite flori, lejer inmanunchiate, model pe care impletitorii de flori l-au preluat si l-au popularizat. Buchetele Makart erau enorme, bogate in culori, alcatuite din plante exotice si indigene, flori,
La sfarsitul secolului XVIII atentia este indreptata catre caracteristicile particulare ale plantelor, iar formele artificile sunt treptat abandonate; sarma isi gaseste intrebuintare din ce in ce mai redusa. Buchetele incep sa fie pastrate in apa. Inceputul sec XIX vine cu o noutate in materie de buchete: forma rotunda.
Buchetul rotund reprezinta, pana in zilele noastre, tipul cel mai raspandit. Caracteristica lui consta in aranjarea florilor in jurul unui punct central. La alegerea acestora se tine cont de culoarea vazei in care va fi asezat sau de vestimentatia persoanei care il va purta, in functie de caz. Pentru buchetele rotunde alcatuite din flori divers colorate accentul este pus pe alegerea culorilor in vederea obtinerii unui efect armonios. In centru se aseaza intotdeuna florile cu tija rigida, iar la periferia buchetului cele cu tulpini al caror sistem de sustinere este slab dezvoltat. Florile lejer aranjate imprima buchetului un aspect mai placut; celor cu aparatul foliar redus li se va adauga material verde (feriga, asparagus, Ficus pumila, Hedera). Buchetele din flori anuale, colorate, se aranjeaza cu floarea miresei anuala (Gypsophila elegans) sau perena (Gypsophila paniculata). Diferile specii de Aster, indeosebi cele cu flori albe, spicele ierburilor anuale ornamentale, cum ar fi Pennisetum rueppelii villosum sau Tricholaena reprezinta un frumos decor atat pentru buchetele rotunde de imortele, cat si pentru cele colorate, confectionate din flori anuale sau perene. In alcatuirea buchetelor rotunde cantitatea de verdeata se reduce la minimum, nivelul acesteia nu trebuie sa depaseasca nivelul florilor, astfel incat buchetul sa fie lax. Intre inaltimea si latimea unui astfel de buchet trebuie sa existe un raport egal cu 1 :1.
(Va urma !)