Ce stim si mai ales ce nu stim despre vitamine
Desi vitaminele si mineralele obtinute pe cale sintetica au dat rezultate bune, nu inseamna ca folosirea lor in cantitati mari nu poate fi daunatoare pentru sanatate. Suplimentele de vitamine sint in cea mai mare parte inutile si de foarte multe ori toxice pentru organism, iata rezultatele unor anchete, care ne demonstreaza acest fapt. Explicatia este una singura: luate in cantitate foarte mare, suplimentele de vitamine pot deveni toxice. Chiar daca analizele chimice arata aceeasi compozitie si structura, cele naturale sint mai eficiente, deoarece, prin natura lor, sint mult mai complexe.
Efecte toxice ale suplimentelor de vitamina A
Vitamina A ajuta la functionarea sistemului imunitar, mareste acuitatea vizuala si imbunatateste vederea, ajuta la mentinerea procesului de crestere si consolidare a oaselor, a starii de sanatate a dintilor, pielii si parului, mareste rezistenta organismului la infectiile respiratorii si scurteaza durata bolii. Dozele necesare pentru adulti sint de 4.000 – 5.000 UI zilnic (cu o crestere pentru gravide si femeile care alapteaza). Dozele mari de vitamina A pot genera defecte congenitale la nou-nascuti, in special daca sint administrate in primele luni de sarcina.
Cei care obisnuiesc sa ia doze mari de vitamina A, ca urmare a unor afectiuni dermatologice, se pot alege cu o hipervitaminoza cronica sau cu intoxicatii. Simptomele intoxicatiei cu vitamina A sint de la cele mai simple: dureri de cap, oboseala, greata si varsaturi, la cele mai complexe: tulburari de vedere, ingrosarea pielii, osteoporoza. Pina nu demult, era raspindita ideea ca vitamina A protejeaza impotriva cancerului de plamini. Studii recente, efectuate pe loturi de zeci de fumatori din diferite tari (Finlanda, United States) nu au confirmat citusi de putin aceasta teorie.
Administrarea unei singure vitamine B este in dezavantajul celorlalte.
Vitamina B1 ajuta la functionarea sistemului nervos si a inimii, stimuleaza cresterea si ajuta digestia. Desi cantitatile de vitamina B1 (tiamina) in exces sint eliminate prin urina, la doze de peste 5-10 g zilnic s-au inregistrat palpitatii, edeme, reactii alergice si nervozitate (doza zilnica este de 1-1,5 mg, crescind pina la 1,6 mg la gravide si femei care alapteaza). Supradozele de vitamina B1 afecteaza glanda tiroida si secretia de insulina, generind deficit de vitamina B6 si pierderi ale celorlalte vitamine B.
Vitamina B2 stimuleaza cresterea si functia de reproducere, imbunatateste starea de sanatate a pielii, parului si unghiilor. Mareste acuitatea vizuala si inlatura oboseala ochilor. Dozele mari de vitamina B2 (riboflavina), in special daca nu exista suplimente de antioxidanti, pot genera sensibilitate la razele solare si simptome precum: mincarimi, senzatii de arsura, furnicaturi (doza zilnica necesara pentru un adult este de 1,2-1,7 mg zi).
Vitamina B6 reduce spasmele musculare nocturne, carceii, amorteala miinilor si anumite forme de nevrite ale extremitatilor. Are rol in prevenirea unor tulburari nervoase, functioneaza ca diuretic natural. Deoarece permite sintetizarea acizilor nucleici, contribuie la intirzierea procesului de imbatrinire. Vitamina B6 este indispensabila pentru buna absorbtie a vitaminei B12 si pentru asimilarea magneziului. Pentru a preveni carenta altor vitamine, vitamina B6 (piridoxina) trebuie administrata in cantitati egale cu vitamina B1 si B2 (doza de vitamina B6 necesara pentru adulti este de 1,6-2,0 mg pe zi, cu crestere pina la 2,2 mg in perioada sarcinii si de 2,1 mg in cea a alaptarii). Dozele mari, care depasesc 2-10 g, pot declansa tulburari neurologice.
Dozele mari de vitamina C genereaza calculi
Vitamina C contribuie la prevenirea unui mare numar de infectii virale si bacteriene, stimulind sistemul imunitar. Previne imbolnavirile de scorbut si ofera protectie impotriva agentilor cancerigeni. Ajuta la vindecarea ranilor si a arsurilor, accelereaza cicatrizarea postoperatorie.
Dozele mari de vitamina C genereaza aparitia calculilor de acid uric si oxalic. Administrarea de magneziu, vitamina B6 si cantitati suficiente de apa baute zilnic pot indeparta acest risc (doza zilnica de vitamina C este de 60 mg, cu o crestere de pina la 70-95 mg pe zi la gravide si femeile care alapteaza). Dozele mari de vitamina C pot determina modificari ale analizelor de laborator si deci erori de diagnostic. Vitamina C este insa contraindicata bolnavilor de cancer, care sint supusi chimioterapiei.
Vitamina D in exces genereaza hipercalcemie.
Vitamina D contribuie la folosirea optima a calciului si a fosforului, care sint necesare pentru a avea oase si dinti sanatosi. Impreuna cu vitaminele C si A, actioneaza preventiv in cazul racelilor. Intrucit vitamina D favorizeaza absorbtia calciului, excesul de vitamina poate genera cresterea cantitatii de calciu in singe (doza nesara unui adult este de 200-400 UI). Suplimentele de vitamina D mai mari de 1.800 UI le pot genera copiilor hipervitaminoze D. Simptomele de toxicitate sint: setea neobisnuita, nevoia de a urina foarte des, greturi, varsaturi, diaree.
Diabeticii, hipertensivii si vitamina E
Vitamina E scade riscul ischemiilor cardiace si are efect hipotensiv. Preintimpina formarea cheagurilor de singe si ajuta la dizolvarea lor. Mareste rezistenta organismului, furnizind cantitati sporite de oxigen. Atenueaza starile de oboseala si accelereaza vindecarea arsurilor. Suplimentele de vitamina E pot determina cresterea tensiunii arteriale la hipertensivi. Hipertensivii, diabeticii, cei care sufera de hiperfunctie tiroidiana trebuie sa manifeste prudenta in utilizarea vitaminei E, marind treptat dozele (doza zilnica necesara unui adult este de 8-10 UI pe zi, din care 70 % este eliminata prin fecale)
Vitamina K in exces genereaza anemie
Vitamina K contribuie la coagularea rapida a singelui, actioneaza preventiv asupra singerarilor si hemoragiilor interne. Dozele mari de vitamina K (Menadiona) risca sa se acumuleze in organism, generind distrugerea globulelor rosii, avind drept consecinta anemia (doza zilnica recomandata pentru adulti este de 65-80 mcg).