Colectii de frunze uscate

Bucuria pe care o au cei pasionati de natura atunci cand identifica corect un copac poate fi simtita de noi toti atunci cand ne hotaram sa colectionam frunze, de exemplu. Daca sunt corect presate si apoi pastrate, unele colectii de acest gen se pastreaza chiar si mai mult de 100 de ani; dovada in acest sens stau sectiunile dedicate botanicii din muzee.

Desigur, cel mai bun moment pentru colectionarea frunzelor verzi este pe la inceputul perioadei de infrunzire, insa nu va grabiti sa rupeti frunzele imediat ce apar. De obicei, in iunie si iulie se culeg frunzele, pentru ca atunci sunt destul de dezvoltate pentru a afisa caracteristicile arborelui din care provin.

Adunarea frunzelor
Cand aveti de gand sa realizati o colectie de frunze uscate, nu adunati frunze bolnave, rupte sau mancate de insecte. Cautati ca frunzele sa aiba aproximativ aceleasi dimensiuni si forma ca celelalte din copac. Nu uitati ca frunzele simple au numai o foliola (fiecare dintre frunzulitele care intra in alcatuirea unei frunze compuse). Frunzele compuse au, asa cum zice si denumirea lor, mai multe astfel de foliole. Pentru colectie e bine sa alegeti numai frunzele intregi.

''Piesele'' colectiei trebuie manuite cu grija inainte de a fi bagate in presa pentru a se usca. O idee buna este sa le asezati intre paginile unei reviste, cu atentie insa, ca sa nu se rupa. Nu uitati sa notati numele arborelui din care fac parte.

Presarea frunzelor
Inainte ca frunzele sa fie adaugate colectiei, acestea trebuie sa treaca printr-un proces final de uscare si ''imbalsamare'', care poate dura pana la sase saptamani. Cel mai la indemana mod de a face acest lucru este sa folositi o presa speciala, care nu numai ca va ajuta ca frunza sa isi mentina culoarea si forma, dar va reduce umiditatea in asa fel, incat nu va aparea mucegai (decat in cantitati foarte mici, sau deloc).

In general, fiecare frunza trebuie sa stea cel putin 3-5 zile in presa, perioada variind in functie de dimensiunea acesteia si de cata umiditate contine tesutul mezofil. Oricum, astfel de colectii arata mai bine daca frunzele au fost presate pentru mai mult timp.

Desi am recomandat folosirea unei prese speciale, iata o alta tehnica care se realizeaza la un pret mai mic. Metoda nu necesita echipamente speciale si nici un spatiu mare.
- stabiliti locul de lucru pe o suprafata drepta pe podea, birou sau pe o masa, intr-o incapere cu o buna circulatie a aerului;
- asezati o coala de hartie cerata pe masa (aceasta este atat pentru protejarea frunzelor, cat si a mesei);
- pregatiti coli de ziar (atatea cate frunze aveti); stratul de hartie trebuie sa fie ceva mai gros;
- asezati frunzele pe primele straturi de hartie, pentru a se presa - aveti grija ca frunzele sa nu fie una peste cealalta sau sa formeze cute intre foliole -, dupa care acoperiti-le cu alte cateva straturi de hartie;
- sub primul si peste ultimul strat de hartie trebuie sa asezati un carton tare sau lemn, taiate la dimensiunea hartiilor;
- asezati apoi peste carton obiecte destul de grele (carti, caramizi, alte bucati de lemn, etc.) pentru a exercita o forta asupra frunzelor; aveti grija ca aceste greutati sa nu fie prea mari, pentru ca in acest caz frunzele se vor strivi - ele trebuie sa se usuce si sa se preseze in timp, pe masura ce pierd din umiditate.

Expunerea colectiei de frunze presate
Dupa cum probabil v-ati imaginat, frunzele uscate sunt foarte sensibile, asa ca nu trebuie scoase din sutii si plimbate din mana in mana, pentru ca se pot distruge. Duap ce le-ati scos din presa, le puteti expune intr-o cutie cu geam transparent, le puteti trece prin folie de plastic sau le puteti folosi ca elemente principale in realizarea unor tablouri.

O alta idee este sa faceti un panou cu casete separate pentru fiecare frunza in parte. Hartia pe care veti aseza frunzele poate fi colorate diferit, pentru a le scoate in evidenta. Trebuie numai sa turnati putin lipici pe spatele fiecarei frunze, sa le asezati pe hartie in locul dinainte stabilit si sa o lasati asa pana s-a uscat lipiciul. Sub frunza puteti scrie cu o penita cu cerneala numele popular si cel stiintific al arborelui din care provine.