Lucrari de ingrijire aplicate viilor intrate pe rod

Lucrarile ce se aplica viilor intrate pe rod (dupa anul al III-lea) sint impuse de virsta, vigoarea si potentialul de crestere si fructificare a vitelor.

Controlul viabilitatii ochilor
Una dintre primele lucrari ce se executa in primavara, dupa dezgropat, este controlul viabilitatii ochilor cu care ocazie se constata pierderile de ochi din cauza gerului din cursul iernii sau prin clocire, in cazul intirzierii dezgropatului in primavara. De asemenea, se analizeaza si starea de sanatate a lemnului anual si multianual.

Pentru controlul viabilitatii ochilor se recolteaza probe de 20-30 coarde pentru fiecare soi sau parcela, de la butucii situati pe diagonalele parcelei, care se tin citeva ile la temperatura camerei. La coardele recoltate se sectioneaza ochii - transversal, cu lama - incepind cu cei de la baza. Ochii care in sectiune prezinta o coloratie brun-negricioasa sint afectati, iar cei de culoare verde sint vii. Cind procentul ochilor pieriti depaseste 20% se aplica compensarea lor prin rezervarea pe fiecare butuc a unui numar mai mare de ochi, de oigicei a inca o coarda sau doua (stiind ca o coarda inseamna cea 10-12 ochi). Dupa calcularea si rezervarea ochilor pieriti se aplica taierea de rodire.

Taierea de rodire
Odata cu taierea de rodire se rezerva pe fiecare butuc un numar de coarde de rod, de lungime normala (12-15 ochi) si un numar egal de cepi de inlocuire, care sa-i asigure butucului (in functie de vigoare, fertilitatea soiului si solului etc.) o productie normala si de calitate corespunzatoare soiului.

Dupa cum s-a mai spus, coardele de rod (roditoare) din ai caror ochi vor creste lastari cu struguri sint acele coarde de un an care au crescut pe lemn (coarde) de doi ani, iar cepii sint coarde de un an taiate la 1-3 ochi care vor asigura coardele de rod in anul urmator.

Un astfel de sistem de taiere, cu coarde de rod si cepi se numeste mixt sau in verigi de rod; - prin veriga de rod inte-legindu-se asociatia dintre o coarda de rod si un cep.

In unele zone ale tarii - ca Teremia, in Banat -, nisipurile Bihorului etc. se practica si taierea in cepi de rod (denumita si taiere scurta), prin scurtarea coardelor de rod la 3-4 ochi.

Tehnica taierii de rodire a vitelor cu tulpina joasa (clasica)
Acasta taiere se executa primavara devreme, imediat dupa dezgropat. Mai intii se examineaza vigoarea coardelor anuale (lungimea si grosimea lor). Din acest punct de vedere, butucul poate fi : viguros, normal sau slab dezvoltat. Se considera ca butucul este viguros atunci cind marea majoritate a coardelor anuale sint mai lungi de 1,5 m si mai groase de cea 10 mm, la mijloc (in diametru) ; de vigoare normala - cind coardele sint mai scurte (de cea 1,0-1,5 m) si de cea 7-10 mm grosime in diametru si slab dezvoltate cind coardele anuale au lungimea sub 1 m si grosimea, la mijlocul lor, sub 7 mm in diametru.

In vederea stabilirii numarului de coarde de rod ce se lasa la taiere, se "sta de vorba cu butucul", adica se apreciaza vigoarea coardelor anuale (asa cum s-a aratat mai sus).

Cind coardele de 1 an sint, in marea lor majoritate, de vigoare normala inseamna ca butucul a fost corect taiat si incarcat anul trecut si in acest caz se va lasa acelasi numar de coarde ca si in anul trecut (3-4-5; rareori mai mult, in functie de vigoarea butucului si fertilitatea solului).

Cind coardele de un an sint prea viguroase inseamna ca butucul a fost slab incarcat anul trecut si anul acesta se vor lasa cu 2-3 coarde mai multe decit a avut anul trecut.

Cind butucul are coardele anuale scurte si prea subtiri, inseamna ca anul trecut butucul a fost prea incarcat si anul acesta se vor lasa cu cel putin 2-3 coarde mai putin clecit a avut anul trecut.

Lungimea coardelor de rod este in functie de vigoarea si fertilitatea soiului si solului. Astfel, la soiurile slab viguroase, ca : Perla de Csaba, Riesling italian, se vor lasa coardele cu 8-12 ochi; la soiurile mijiociu-viguroase ca : Chasselas dore, Muscat de Hamburg, Aligote, Cabernet Sauvignon etc. - 12-14 ochi pe coarda; la soiurile viguroase ca: Feteasca alba. Babeasca neagra, Coarna neagra, Afuz-Ali etc. - 14-18 ochi pe coarda.

Practica executarii taierii presupune urmatoarele succesiuni de operatii:
- examinarea cu atentie a fiecarui butuc si, in functie de vigoarea coardelor anuale, stabilirea estimativa a coardelor de rod ce se vor rezerva;
- alegerea coardelor de rod, scurtarea lor pe diafragma (pe nod), la lungimea stabilita si suprimarea celorlalte coarde inutile;
- alegerea coardelor pornite din lemn multianual sau chiar de 2 ani si scurtarea la cea 2 ochi, formind cepii de inlocuire; numarul letr va fi egal cu cel al coardelor de rod (el asigura coardele de rod pentru anul viitor) ;
- finisarea taierii prin indepartarea tuturor coardelor, cioturfior, corcanilor (bratelor), copililor etc. care nu s-au retinut la taiere; scoarta exfoliata (destramata) se cufata, iar ranile mari se badijoneaza cu "vopsea de ulei".

La aceasta taiere, "in verigi de rod" (mixta), cepii trebuie sa aiba plasament central pe butuc si, in geie-al, inferior coardelor ; iar coardele de rod propriu-zise, amplasate spre periferia butucului si a cepilor, insa cit mai aproape de butuc si de sol, ca sa se poata ingropa usor.

Taierea de rodire a viilor afectate de ger
Cind procentul de ochi pieriti depaseste 20%, la taiere se va lua in cosiderare acest lucru si se va lasa un numar mai mare de coarde pe butuc, proportional cu pierderea (tinind seama ca o coarda echivaleaza cu cea 10-12 ochi) ; in cazul de mai sus - 2 coarde (a 10 ochi).

Daca pierderile de ochi depasesc 40- 50%, taierea se va amina si se va efectua dupa intrarea in vegetatia. in acest moment se contureaza bine zonele distruse, care trebuie inlaturate prin operatia de taiere. Daca partile sanatoase ramase pe butuc nu asigura obtinerea unei productii corespunzatoare, se vor administra ingrasaminte azotoase, potasice si fosfatice, concomitent cu executarea unui ciupit, pentru stimularea emiterii copililcr, uneori fertili, care vor servi totodata si la refacerea butucului ca elemente de vegetatie sau chiar de rod pentru anul viitor.

Taierea viilor afectate de ingheturi tirzii
Primavara, organele cele mai sensibile la temperaturi scazute sint lastarii abia porniti.

Daca in aceasta perioada (sfirsit de aprilie - inceput de mai) survin temperaturi sub 0 C, lastarii porniti pot fi afectati partial sau total. Si in acest caz se apeleaza la operatii in verde (ciupit) dupa 1-2 zile, cind se constata precis organele sau partile de organe care au fost distruse. Prin "taieri" se indeparteaza numai portiunile de lastari distruse de bruma.

Din portiunile ramase vor porni copiii care vor asigura coardele de rod pentru anul urmator, putind compensa si o parte iin recolta de struguri. Totodata, de pe coarde mai pot porni in vegetatie si muguri secundari care, la unele soiuri (timpurii) dau si lastari fertili. Maturarea lemnului va fi stimulata prin aplicarea de ingrasaminte azotoase, fosfatice si potasice.

Tratarea viilor afectate de grindina
In functie de intensitatea daunelor si faza de vegetatie in care se gaseste vita, se alege si modul de tratare.

In primul rind se recomanda aplicarea imediata a tratamentului cu zeama bordeleza sau alt produs pentru a preintimpina atacurile de mana. Ca si in cazul ingheturilor tirzii, se asteapta citeva zile pentru a se putea distinge partile afectate de grindina, dupa care se efectueaza suprimarea partilor distruse de pe butuc. Este necesar sa se analizeze fiecare butuc in parte si operatiile aplicate sa fie cele mai indicate de specificul soiului, de marimea daunelor produse si de posibilitatile ce exista pentru stimularea cresterii si coacerii lemnului nou.
Pentru fortarea cresterii lastarilor si pentru maturarea lor se vor administra ingrasaminte minerale azotoase, iar spre toamna ingrasaminte fosfatice si potasice (ca, de altfel, la toate aceste taieri speciale).

Taierea de regenerare
Se aplica butuciIor batrini, debilitati, in vederea restabilirii pentru inca o perioada scurta de timp a capacitatii de vegetatie si rodire. Taierea de regenerare poate fi partiala sau totala. Cea mai indicata este insa cea partiala. Ea consta in suprimarea, in primavara, a tuturor ramificatiilor de pe o jumatate, butucului. Dupa ce s-au refacut pe aceasta parte elementele lemnoase (2-3 ani) se suprima elementele lemnoase si de pe cealalta jumatate de butuc.

Dupa taierea de regenerare raminind rani mari, se impune ca acestea sa fie "unse" cu mocirla formata din balega proaspata de vita si pamint galben sau bandajate cu "vopsea de ulei". De asemenea, pentru stimularea pornirii in vegetatie a mugurilor dorminzi si evitarea patrunderii uscaturii in adincimea butucului, se indica musuroirea cu pamint reavan bine maruntit.

In timpul vegetatiei se impune fertilizarea solului in special cu ingrasaminte azotoase si irigarea sau udarea periodica a butucilor.

Dirijarea si legarea coardelor
Daca sustinerea vitelor se face pe araci, dirijarea coardelor se poate face pe directia rindului sau in toate directiile (forma de vas sau umbrela). Daca sustinerea vitelor se face pe spalier, coardele se dirijeaza pe prima sirma (intr-o parte si alta a butucului).

Coardele se leaga pe araci sau sirme in pozitie curbata (de arc de cerc, semicerc sau cerc - ultimele doua, in Transilvania si Banat). Inaltimea la care sint conduse coardele variaza intre 40 si 60 cm. La soiurile de vin, mai jos, iar la cele de masa, mai sus.

Fiecare coarda se leaga separat sau, cel mult, doua la un loc, in doua locuri. Prima legatura se face la prima intretaiere a coardei cu sirma spalierului sau cu primul arac, iar a doua - spre virf, dupa arcuirea  ei,   la  cea 20 cm  sub  virf, tot de prima sirma, la spalier si de al doilea arac - in cazul aracilor.

Ca materiale de legat se folosea rafia sau panglica de material plastic, nuielele anuale de salcie, cinepa, inul, foile de porumb, deseurib textile etc.

Fertilizarea (ingrasarea) viilor pe rod
Consta din administrarea, toamna, inainte de ingropat, a cca. 100 g ingrasaminte fosfatice si 100 g ingrasaminte potasice la butuc, in santuri, deschise pe jumatatea intervalului dintre rinduri si acoperite la ingropatul vitelor si, primavara, a 150-200 g ingrasaminte azotoase la butuc, lot in santuri deschise pe mijlocul intervalelor dintre rinduri, urmata de acoperirea lor, o data cu sapa mars.
Mai eficace, mai lesnicioasa si ieftina este ingrasarea foliara - prin aplicarea de ingrasaminte chimice sub forma de solutii pe aparatul foliar al plantei, in cursul vegetatiei, o data cu stropirile impotriva bolilor si daunatorilor. in acest caz, la 100 1 de zeama bordeleza se adauga si solutia limpezita, rezultata din dizolvarea separata (cu 24 ore inainte, in vase separate) a cea 1-2 kg ingrasaminte azotoase, 2-3 kg ingrasaminte fosfatice si 1-2 kg ingrasaminte potasice.