Menta

Izma - Mentha piperita
Fam. Lamiaceae
Ecologie si raspindire: Spontan creste pe soluri usoare, afinate, bogate in materii nutritive, in locuri aluvionare, turboase si desecate.Este intilnita in intreaga tara.
Perioada de vegetatie: Planta erbacee, perena.Infloreste din iunie pina in septembrie.
Perioada de recoltare: In perioada de inflorire se recolteaza frunzele (iulie-august), care se usuca in strat subtire, in incaperi bine aerisite sau la soare.
Boli in care se utilizeaza:
Uz intern: infectii gastrointestinale, balonari abdominale, diaree, voma, nervozitate, dischinezie biliara, calculoza (litiaza) renala, calculoza biliara, diuretic, depurativ.
Uz extern: reumatism, dezinfectarea cavitatii bucale, oxiuriaza, inflamatiile urechii, guturai, gripa, dureri de cap.
Retete:
Intern: infuzie: o linguriza frunze la 200 ml apa clocotita din care se beau 3 ceaiuri pe zi, reci.
Extern:
a) bai: 200 g frunze uscate la 3 l de apa clocotita, se lasa vasul acoperit 15-20 de minute; se strecoara, iar lichidul rezultat se amesteca cu apa calda; se lasa 15-20 minute; temperatura apei din cada sa fie 37 C.
b) Frictiune preparata din 5 g ulei de menta dizolvat in 95 g alcool concentrat care calmeaza durerile reumatice si mincarimea pielii provocata de urticarie.
c) Apa de gura racoritoare, antiseptica si cu proprietati de a corija gustul si mirosurile neplacute; se obtine din 5 g ulei de menta dizolvat in 95 g alcool concentrat.
d) Inhalatie in stari gripale manifestate prin laringita urmata de raguseala, uleiul sau spirtul de menta se amesteca cu apa fierbinte.