Mimosa (arbore de matase)

Denumiri alternative: Albizia, Arborele de matase
Familie: Fabaceae
Origine: Asia, din Iran pana in Japonia
Expunere: plin soare
Udare: moderata

Descriere:
Arborele de matase, cunoscut si cu denumirea de mimosa sau acacia de matase, este un arbore de dimensiuni mici si medii, dar care poate ajunge pana la 6-12 metri. Scoarta este maro, deschisa la culoare, fina la atingere si in general subtire.
Frunzele frumoase, asemanatoare ca aspect cu cele de feriga, sunt lungi de 12-20 cm, late de 7-10 cm si dispuse alternativ de o parte si de alta a tulpinii.
Arborele de matase (mimosa) are flori roz, ostentative si parfumate, lungi de aproximativ 4 cm, aranjate in panicule la capatul ramurilor; seamana cu pampoanele folosite de majorete.
Fructele sunt plate; pastaile aurii sunt lungi de circa 15 cm si contin seminte ovale, maro deschise la culoare, de 1,2 cm lungime. Pastaile sunt coapte in august sau septembrie si incep sa se dezintegreze la scurt timp dupa aceasta perioada, dar raman in copac pana iarna.

Ingrijire si cultivare:
Arborele de matase creste repede in conditii bune, dar are viata scurta iar lemnul este subtire si fragil. Daca este taiat de langa radacina sau numai coroana de frunze, mimosa va inmuguri repede la loc, iar ramurile noi pot creste chiar mai mult de 1 m intr-un anotimp.

Albizia iubeste caldura si temperaturile ridicate. Iarna are nevoie de protectie. Se uda moderat, iar pamantul se lasa sa se usuce intre udari. Apa nu trebuie sa atinga florile !

Pentru iubitorii de bonsai, arborele de matase (mimosa) este potrivit numai pentru formele de dimensiuni mari, netraditionale de bonsai, datorita frunzelor compuse, mari. In natura, acest arbore creste deseori in grupuri, cu tulpini multe, dese, de aici ideea formarii lui ca bonsai. Taierile de formare de fac iarna sau primavara devreme, dupa cum e nevoie. Ramurile se leaga cu sarma de cand sunt tinere, pentru ca pe parcurs ele devin din ce in ce mai fragile.

Inmultire:
Arborii de matase (mimosa) de inmultesc atat pe cale vegetativa, cat si prin seminte. Coaja semintelor este foarte puternica si impermeabila, lucru care face ca samanta sa ramana in stare de reapus multi ani. Un studiu a aratat ca 90% din seminte sunt viabile dupa 5 ani si, pentru alte specii de mimosa, o treime din semintele recoltate au germinat dupa 50 de ani. In general, semintele cad pe jos, in jurul copacului, dar pot fi luate de apa.

Pericole si daunatori:
Ofilirea este cea mai distructiva boala care afecteaza arborele de matase; in cele din urma copacul moare, dar va reinmuguri, dupa cum ii e obiceiul, cu si mai multe ramuri.

Precautii: deoarece arborii de matase se adapteaza bine la orice tip de sol, produc mari cantitati de seminte si incoltesc din nou daca sunt taiati cat de putin, ei sunt in "competitie" serioasa cu ceilalti copaci si arbusti. In grupurile dense de mimosa (arborele de matase) cantitatile de lumina si substante nutritive sunt reduse sever pentru celelalte plante.