Leusteanul, Levisticum officinale, era un zarzavat nelipsit din bucataria romana. De altfel, originea acestuia se afla chiar in bazinul Mediteranei de unde a fost raspandit mai tarziu. De la planta se folosesc toate partile (frunze, seminte, radacina), frunzele fiind insa cel mai frecvent utilizate in bucatarie. Planta are si propietati curative numeroase, fapt pentru care ea a fost considerata initial o iarba magica. Toate calitatile sale cunoscute de secole au fost verificate de stiinta moderna, in prezent fiind binecunoscut efectul benefic al leusteanului in indigestii si tulburari stomacale, in raceli, guturaiuri si gripe, anorexie, diferite intoxicatii si reactii alergice. Uleiul obtinut din leustean scade tensiunea si stimuleaza diureza. Ceaiul preparat din seminte de leustean liniste rapid durerile de stomac. Putem spune pe buna dreptate ca leusteanul este mai degraba o planta medicinala decat o simpla legatura de zarzavat.
Radacina leusteanului este pivotanta si de foarte mari dimensiuni, putand atinge lungimi de peste 1 metru. Tulpina este groasa, tubulara, inalta de 2-3 metri. Frunzele sunt compuse, dublu sectate cu marginea foliolelor dintata. In plina vara leusteanul infloreste dand nastere unor flori compuse in forma unor umbrele, de culoare galbena, din care se vor forma semintele.
Desi provine din regiune mai calde, leusteanul s-a adaptat de minune in Romania. Nu este deloc o planta pretentioasa, rezista atat la calduri excesive cat si la ingheturi. Este o planta perena, o planta cutivata in gradina traieste in medie 7-10 ani. Leusteanul creste pe soluri grele si reci, spre deosebire de rudele sale care le prefera pe cele nisipoase si calde (morcovul, coriandrul, chimenul).
Ca metoda de inmultire, pentru o cultura noua se poate folosi insamantarea directa sau producerea de rasaduri, iar in cazul culturilor existente se practica despartirea tufelor. Daca insamantarea directa se foloseste in cazul culturilor de camp, in gradina cea mai potrivita metoda este obtinerea rasadurilor si plantarea acestora in straturi simple sau mixte. Pentru obtinerea rasadurilor vom utiliza un pamant bine maruntit in care vom semana la sfarsitul lunii februarie. Peste aproximativ 30-40 de zile rasadurile se pot muta in gradina.
- Sfaturi practice: daca optam pentru obtinerea unei parcele simple, rasadurile se planteaza pe randuri, lasand 20 cm intre planta si 40-50 cm intre randuri; pentru o parcela mixta, putem obtine o gradinita de verdeturi alternand leusteanul cu patrunjelul, telina si mararul.
|
Lucrarile de ingrijire sunt minime, ele se refera la indepartarea buruienilor in principal primavara, in primele stadii de dezvoltare, si la indepartarea tijelor florale daca dorim o dezvoltare mai puternica a foliajului. Vara se iriga doar in cazul secetelor prelungite, radacina care patrunde adanc in sol permitandu-i sa reziste cu succes uscaciunii.
Frunzele se pot recolta dupa nevoie, pe timpul verii, iar toamna se formeaza manunchiuri care se usuca si se pot pastra astfel tot timpul iernii, in saci de panza sau borcane. O metoda alternativa de pastrare este in borcane, presand bine frunzele verzi peste care se adauga multa sare de bucatarie.
- Ciorba cu omleta si leustean
|
-
Se prepara o omleta din 4 oua, bine prajita pe ambele parti. Separat intr-o oala calim o ceapa de dimesniuni potrivite peste care presaram boia iute sau dulce, dupa pofta. Se stinge cu 4 cani de apa si se potriveste de sare. In timp ce se fierbe, taiem omleta in bucati mici de un deget si le adaugam in ciorba cand aceasta clocoteste. Amestecam bine o lingura de faina cu o lingura de ulei de masline, doua linguri de otet si o cana si jumatate de apa, si le adaugam si pe ele in oala. Se lasa sa mai dea un clocot si se ia de pe foc, presarand la final din abundenta leustean tocat cat mai marunt.
Click aici pentru mai multe retete delicioase de ciorbe si borsuri! |
Dragos Serban
11.09.2006
Levisticum officinale - leusteanul. Flori
Levisticum officinale - leusteanul. Frunze
