Amaryllis

Atat Amaryllis belladona si hibrizii de Amaryllis vittata sunt plante buloase, care produc flori mari, asemanatoare cu cele de crin, dispuse in inflorescenta de tip umbela, pe o tulpina glabra si fistuloasa.
Bulbul mare emite in fiecare an una-doua tulpini florifere, in varful carora se formeaza doua pana la patru flori. Coloritul principal al florilor este rosu-inchis si roz, dar exista si hibrizi ale caror flori au culoare alba sau alba cu bordura rosie.
Data infloririi depinde de epoca de pornire in vegetatie a bulbilor. Particularitatea Amaryllis-ului consta in dezvoltarea tulpinilor florifere, inainte de formarea frunzelor.
Udatul plantelor incepe din momentul in care tulina atinge cinci centimetri lungime, altfel vor creste numai frunzele. In luna decembrie, ghivecele se aseaza in camere uscate si calduroase. Plantele inflorite, mentinute la o temperatura mai scazuta isi prelungesc perioada de pastrare a florilor.
Conditiile principale pentru o buna inflorire a plantelor de Amaryllis sunt
- lasarea in repaus a plantelor in perioada de vara-toamna
- plantarea bulbilor in ghivece nu prea mari, cu un drenaj bun, udarea lor moderata in timpul cresterii si pastrarea in timpul iernii in incaperi uscate.
- se uda foarte putin la inceput, pentru scoaterea din repaus, si se mentin ghivecele in intuneric, la o temperatura de 10-12 grade Celsius pana in momentul in care tulpina atinge 10-12 cm lungime. Incepand din acest moment, plantele pot fi scoase la lumina, si se uda progresiv, pe masura ce se dezvolta.
- dupa inflorire, tijele florilor se taie, lasand frunzele sa se dezvolte, si se continua udatul cu regularitate, adaugand si ingrasaminte minerale lichide, de doua ori pe luna, pana in momentul in care frunzele au inceput sa se ingalbeneasca.
- diminuarea propriu-zisa a udatului si apoi suprimarea completa.
- conservarea bulbilor uscati in pamantul lor din ghivece, pana la repunerea in vegetatie.
Inmultirea se realizeaza prin bulbi si prin seminte.