Gradina de pe bloc
Bucurestenii cu dare de mina au inceput sa isi construiasca gradini suspendate, amenajate pe terasele blocurilor sau vilelor, dupa modelul celor din alte tari europene. Arbusti de tuia, rasinoase, hortensii si arbori pitici, fintini arteziene sau chiar vegetatie exotica pot fi plantate in asemenea gradini, pe terasele cladirilor din Capitala.
Astfel de gradini pot fi construite pe orice cladire din Bucuresti, chiar si pe un bloc obisnuit de locuinte cum sint cele din cartierele Drumul Taberei sau Militari. Conditia este sa existe o terasa, un spatiu plan, deschis. Este nevoie si de o expertiza pentru a testa rezistenta plafonului. Aceste gradini trebuie in permanenta udate, de aceea, inainte de a fi construite, trebuie imbunatatita hidroizolatia planseului si trebuie ca jardinierele sa aiba scurgere, explica inginerul Florin Teodosiu . Irigatia spatiilor verzi se face simplu, cu un furtun legat la sursa de apa.
Parc in miniatura
Orice asociatie de proprietari isi poate amenaja o gradina in spatiul comun de pe bloc, care ar putea fi ca un parculet, unde vara se poate face plaja, se poate bea o cafea sau pur si simplu pot fi petrecute citeva ore libere intr-un cadru placut, plin de verdeata. Am amenajat citeva gradini pe blocurile mai vechi de locuinte, construite in perioada interbelica. O asemenea gradina cere mici sacrificii de spatiu. Trebuie amplasate jardiniere cu un strat de pamint de circa 60 de centimetri, minimum necesar pentru existenta vegetatiei, spune Florin Teodosiu. Gradinile sint vizibile din interiorul apartamentului, ceea ce da un aspect mult mai placut locuintei. In cele mai multe cazuri, au fost plantate specii de arbusti cu frunze persistente, pentru a ramine verzi tot timpul anului sau chiar varietati pitice (pina la doi metri inaltime) de brad, molid sau pin. Acestea pot fi combinate cu flori, plante cu siluete verticale, sau plante perene. Se pot folosi si plante urcatoare, care sa imbrace peretii cladirii, si ferigi in zonele de umbra.
Sera la etajul al treilea
Pretul unei asemenea lucrari porneste de la 50-60 de euro pe metru patrat, pina la 100 de euro pe metru patrat, in functie de plantele si de materialele folosite. De exemplu, daca folosesc piatra pentru pavaj, in loc de gresie sau mozaic, costul lucrarii creste. Daca suprafata este de 30-40 de metri patrati, se poate crea un spatiu verde, se poate pune chiar o mica fintina arteziana sau cascada, o masa cu scaune si niste alei de trecere printre plante. Cea mai scumpa lucrare pe care am executat-o a fost o sera la etajul al treilea, conceputa ca o gradina, in care am plantat palmieri si alte plante exotice, iar apoi am populat-o cu doua perechi de canari. Costul amenajarii a fost, in acest caz, de 1.000 de euro pe metru patrat. Sera este climatizata, cu temperatura dirijata. Este ca si cum ai iesi din casa direct intr-o mica gradina tropicala, in care simti mirosul florilor exotice, povesteste inginerul Teodosiu.
Prea putini ambientalisti
Florin Teodosiu, in prezent profesor la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Bucuresti, este unul dintre putinii specialisti in arhitectura peisagistica din Romania. El ne-a spus ca, in anii 50, a avut sansa de a face parte din singura generatie care a urmat, la Brasov, o facultate cu aceasta specializare: arhitectura peisajului. Facultatea s-a desfiintat ulterior, iar din singura generatie de 14 absolventi au mai ramas in tara doar trei. Pentru a amenaja astfel de spatii verzi este nevoie de ambientalisti. In Romania, la ora actuala, nu avem asa ceva. Firmele care ofera consultanta, proiectare si executie in domeniul peisagistic si ambientalistic au specialisti cvasiprofani, in cel mai bun caz horticultori de profesie, pentru ca nu existau facultati de peisagistica. Peisagistica este o arta combinata cu stiinta plantelor, spune Florin Teodosiu. In Occident exista o dragoste de natura culturalizata. Acolo oamenii au ajuns la o cultura a naturalului mult mai mare decit in alte tari.
O sectie de peisagistica exista deja in cadrul Facultatii de Horticultura din Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Bucuresti, iar prima generatie de absolventi va incheia studiile in acest an.