Oala din lut - locuinta perfecta a plantelor

Umilul vas (oala) din lut
Ramses al III-lea l-a folosit. Senatorii romani l-au afisat. Cosimo di Medici l-a readus in prim plan, iar Luc della Robbia l-a infrumusetat. Vasul de pamant, ca obiect folosit pentru plantarea si expunerea florilor, are un trecut stralucit. Punctul sau forte il reprezinta versatilitatea - o calitate importanta, care continua sa il faca indispensabil pentru cei care se ocupa de gradinarit.

Paradisul dintr-un vas din lut
Ce puteti creste intr-un vas de pamant? Toate plantele se vor simti bine in acest recipient daca solul este adaptat la nevoile lor nutritive. Numai spatiul restrans si schimbarile de moda pot opri lunga si fericita viata a plantelor dintr-o oala de lut. Regina Hatshepsut (1500 î.Hr.), cea mai vestita regina a Egiptului, si-a construit gradina pe o stanca pustie. Ea a poruncit ca toate vasele din ceramica in care urmau sa fie plantate florile sa fie umplute cu bogatul sol aluvionar din Nil. Astfel, intr-un colt searbad al Egiptului ea a reusit sa creeze un mic paradis. (Templul reginei Hatshepsut este total diferit de celelalte temple, fiind amplasat intr-un amfiteatru natural, desfasurat la poalele muntelui pe trei terase succesive, legate intre ele cu alei de sfincsi; si avand gradini cu flori frumos mirositoare, din care se extrageau esente de parfum, cu fantani, pasari si animale exotice.) Un alt personaj celebru al istoriei: Arhimede, sfatuitorul regelui Hiero, i-a proiectat acestuia o nava, ale carei punti erau captusite cu randuri intregi de oale somptuoase. Regele Siracuzei naviga astfel pe marile Mediteranei in mijlocul unui paradis compus din plante si flori.

Legatura cu trecutul
Iubitoriii de plante sensibile si exotice (leandri, cactusi, arbori de citrice) apreciaza foarte mult mobilitatea oalelor din lut. Pentru un gradinar obisnuit recipientele reprezinta accesorii importante in designul exterior. Gradinile neprimitoare pot fi puse in evidenta prin amplasarea in interiorul lor a unor siruri de vase din lut. Astfel de ghivece amplifica caracterul familiar mai ales daca sunt expuse in grup (cel putin trei). Si cu cat oalele sunt mai mari cu atat efectul este unul mai intens. Si oricat de dificil vi s-ar parea, chiar si aceste vase pot fi mutate in alt loc, daca este necesar.

Oalele din teracota sunt preferate de multi dintre pasionatii gradinaritului. Lutul poros, chiar si dupa ardere, permite evaporarea, permitandu-i radacinii sa respire. Arheologul Jim Keeling, care se ocupa in prezent cu olaritul, subliniaza legatura cu trecutul. Roata olarului a coincis cu inventarea limbii scrise. Olaritul a fost primul mestesug real. A debutat ca o necesitate agricola (oalele serveau drept depozitare de graunte, muraturi, pecmez (gem de prune) etc.) si a evoluat intr-o adevarata arta. Drumul istoriei gradinaritului din Egipt in Grecia, Roma, Italia Renasterii si pana in Europa moderna a fost presarat cu frumoase ghivece de flori. Pe parcurs aceste vase au devenit lucrari de arta.

Corina Dovinca
InCasa.ro