Stilul Hundertwasser
Stilul sau a devenit unul foarte cunoscut mai ales datorita viziunii sale ecologice. Unii l-au denumit chiar arhitect al vindecarii. Multe din operele sale se regasesc pe steaguri sau timbre, monede si postere.
Influenta scolii Montessori din Viena este evidenta in opera lui Hundertwasser tocmai prin respectul pentru culorile vii si pentru natura. Inca din tinerete aduna si studia plante pe care le presa, iar acest gust pentru colectionare se va regasi si mai tarziu in celebrele sale colectii de sticla venetiana si obiecte japoneze.
Cu siguranta artistul este un continuator al stilului vienez Seccesion, varianta austriaca a Art Nouveau-ului francez sau a Jugendstil-ului nemtesc. Acesta isi propune sa foloseasca arta drept decoratiune.
Pictura sa are influente din operele lui Klimt si Schiele. Picturile sale sunt inspirate din muzica araba si mai ales din asimetria armoniei naturii. Din panzele sale erup cu forta calitatile naturii care par accidentale si iregulate.
Tablourile sale au fost considerate drept greoaie, rigide, pe alocuri arhaice si chiar primitive. Primitivismul sau este dat de tehnica culorii si liniei abordate.
Hundertwasser poate fi considerat un pictor al culorii pentru ca aceasta este elementul cel mai important al operei lui. El foloseste in special culori suprasaturate pentru a evidentia tema operei. De cele mai multe ori picta in timp ce calatorea, folosind acuarele sau pigmenti pudra pe care le pastra mereu in buzunar. De asemenea utiliza si tempera din praf de oua peste care adauga praf metalic. In operele sale regasim frecvent apoape orice fel de materiale, inclusiv bucati de panza sau de hartie, pamant, cioburi de sticla sau de ceramica deasupra carora, drept ultim retus, adauga un strat subtire de ulei.
Hundertwasser a folosit exclusiv doar sase culori spectrale fara a avea predilectie pentru una, acest lucru se datoreaza credintei profunde ca esenta este conferita de folosirea combinata a culorilor. Felul in care foloseste si combina culorile nu respecta nici o schema traditionala, este total neconventional, urand orice teorie a artei. Artistul este atras de culorile decadente, murdare pentru ca e convins ca orice culoare asociata cu mucegaiul este de fapt o expresie reala a naturii in sine si a obiectelor moarte.
Spiralele au fost primele dintre liniile folosite de Hundertwasser in pictura sa. El considera ca toate celelalte miscari artistice au distrus toate formele si de aceea este necesara aplicarea unor noi reguli si forme care sa corespunda ideii miscarii contrariilor, deci noua miscare este cea in spirala. Dar spirala lui nu este deloc exacta din punct de vedere matematic, ea este mai degraba una neregulata ca forma iar miscarea este ceva neclar intre centripeta si centrufuga. Spiralele au fost descrise de artist drept punct de plecare ale picturii atunci cand nici o alta forma nu pare destul de potrivita, avand ulterior posibilitatea de a introduce orice alta forma care sa graviteze in jurul formei centrale, spirala.
Hundertwasser considera ca fiecare dintre noi reprezinta o compilatie de amintiri, senzatii, imagini, vise si dorinte denumite generic "Individualfilm" iar rolul artei este de a scoate acest film, material din subconstient in nivelul constient.
Este mai mult decat evident ca stilul arhitectural al lui Hundertwasser este influentat de opera din Barcelona a lui Antoni Gaudi precum si de cativa arhitecti germani. Acest lucru este reiese din introducerea in designul cladirilor a formelor iregulate aproape accidentale.
Hundertwasser a construit multe cladiri din Austria si Germania, incluzand muzee, gradinite, scoli si biserici. Gradinita pentru copii din Heddernheim, Frankfurt/Main a fost construita intre 1987-1988. De asemenea a refacut scoala de gramatica Martin-Luther din Wittenberg, Germania.
Conform dorintei clericului Friedrich Zeek, arhitectul a remodelat biderica St. Barbara din Barnbach, Styria intre 1984-1988. de asemenea s-a ocupat si de imprejurimi construind 12 porti de acces care reprezinta cele 12 religii importante ale lumii, precum si ecumenismul, toleranta si importanta comunitatii.
Principalul sau material de transformat au fost vechile fabrici, uzine si silozuri.
Alta cladire transformata de artist a fost fabrica Rosenthal din orasul Selb, Germania, 1980-1982.
Silozul Mierka din Krems, Austria a fost redecorat intre 1982-1983 de catre arhitect. Acesta are 60 de metrii si a fost construit in 1938 avand initial o culoare maro murdar. Acum nici nu mai poate fi recunoscut dupa ce si-a pus amprenta Hundertwasser.
Piata din Plochingen, Germania a fost terminata de Hundertwasser intre 1990-1994.
Intre 1989-1990 a reconfigurat toata zona de benzinarii corporatiei WIGAST din
Bad Fischau, Austria. El a refolosit toate materialele disponibile.
Desi initial refuzase transformarea uzinei termice din Spittelau, Viena, in cele din urma a acceptat acest proiect si intre 1988 si 1992 s-a ocupat de modernizarea uzinei..
Hundertwasser a avut intotdeauna o antipatie pentru arhitectura austera si mai ales pentru liniile drepte.
Casa lui Hundertwasser din Viena a fost construita intre 1983-1986 si s-a dorit a fi casa de vis care sa nu corespunda niciunui tipar. Casa este o piesa de arhitectura foarte interesanta in care regasim parti de natura, copaci, colonade.
Ideea de baza pentru arhitectura este o buna colaborare a arhitectului cu proprietarul. Tot ce este vechi, aprope demolabil poate fi transformat, facut functionabil si mai ales interesant, cu adevarat inedit prin folosirea tuturor materialelor imperfecte sau deteriorate. Astfel putem creea suprafete neregulate chiar si in locul podelelor, putem imprumuta din natura un pic de verdeata prin plantarea unui copac chiar in camera, avand bineinteles coroana iesita prin fereastra. Aceste lucruri pot fi vazute in Kunsthaus din Viena. Acest muzeu a fost initial o fabrica de mobila pe care artistul a modificat-o atat in interior cat si in exterior in stilul sau caracteristic.Hundertwasser a folosit elemente neregulate din sticla, metal, caramida, lemn si ceramica de diferite culori. Muzeul artei a fost deschis in 1991 si adaposteste o expozitie permanenta a lucrarilor artistului la etajele superioare, iar la parter este un restaurant si un magazin.
Cu ocazia deschiderii in 1982 a modernei galerii Rupertinum din Salzburg, artistul a fost rugat sa creeze un concept nou pentru muzeu si astfel a aparut Zungenbarte
Satul lui Hundertwasser a fost construit intre 1990-1991 in Viena si reprezinta opusul Casei lui Hundertwasser, care este una privata. Acesta este de fapt un mall modern in care se pot admira decoratiunile sale abstracte.
Casa din Bad Soden at Taunus a fost proiectata de Hundertwasser intre 1990-1993 la initiativa lui Wachendorff dar a fost realizata de Peter Pelikan.
Cel mai mare proiect al sau a fost Thermendorf din Blumen, Styria unde intre 1990-1997 a construit mai multe case cu nume ciudate: casa de pe spatele unui cerb, casa unei ferme din padure etc. A facut de asemenea proiectele mai multor orase.
Si ca un fapt total inedit, artistul a redecorat toaletele din Noua Zeelanda, transformandu-le intr-un loc unic. De asemenea tot in Noua Zeelanda a modernizat gara din Uelzen.
Singura cladire pe care a construit-o in Statele Unite a fost crama Quixote din Napa Valley intre 1992-1999.
Altheate
06 ian 2007