Capsunul
Denumire stiintifica: Fragaria grandiflora
Familia: Rosaceae
Origine: Hibrid
Dimensiuni: 5 - 10 cm
Capsunul o specie pomicola care prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie, calitatii fructelor, continutului in vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului.
Capsunele se numara alaturi de cirese printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie).
Capsunul este o specie precoce, producand fructe in primul an de la plantare, daca stolonii se planteaza in luna iulie. Capsunul permite obtinerea de recolte extrasezonale, mai timpurii sau mai tarzii decat cele care se obtin in camp. Prin folosirea soiurilor remontante (cu mai multe recolte pe an) se pot obtine capsune si toamna, pana in octombrie.
Avand o talie redusa (15-40 cm) sub forma compacta sau rara capsunul se poate cultiva in spatii foarte mici din gradina casei, dar si pe suprafete mari in aer liber, in solarii sau in sere. Cultivarea capsunului se poate face si intercalat in plantatiile de pomi fructiferi, se mai poate cultiva in vase cu amestec de pamant si solutii nutritive.
In functie de soi si conditiile de cultivare, capsunul da productii mari si foarte mari, productii ce pot depasi 20 t/ha. Inmultirea se face pe cale naturala, prin stoloni. Aceasta este un exemplu de marcotaj natural.
Taxonomic genul Fragaria este incadrat in familia Rosaceae, ordinul Rosales, subclasa Rosidae, clasa Dicotyledonae, Subincrengatura Angiospermae, Increngatura Spermatophytae.
Alaturi de frag, din familia Rosaceae mai fac parte macesul (Rosa canina), smeurul (Rubus idaeus) si murul (Rubus caesius), toti acesti arbusti avand deopotriva valoare alimentara si medicinala.
Denumirea de capsun este improprie deoarece soiurile de capsun sunt fragi cu fructe mari, provenind din speciile americane Fragaria virginiana si Fragaria chiloensis (fragii de Virginia si fragii de Chile). Din hibridarea acestor doua specii a rezultat Fragaria grandifolora, fragul cu fructe mari, o specie reprezentata de foarte multe soiuri care se gasesc doar cultivate.
Pe teritoriul tarii noastre, in flora spaontana regasim 3 specii ale genului Fragaria: Fragaria vesca sylvestris, Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior.
Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide, Se intalneste in flora spontana, in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. Fructul este deosebit de aromat, dar cu dimensiuni foarte mici, motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica.
Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite, de asemenea aromate intens, care se desprind mai greu de pe pedicel. Este intalnit si la campie, in imediata vecinatate a padurilor, in valcele, atc.
Capsunul de padure creste spontan in toata Europa. A fost introdus in cultura de foarte mult timp, dar s-a renuntat treptat la el o data cu aparitia speciei Fragaria grandiflora.
Soiurile de capsun se clasifica in 3 categorii in functie de specificul fructificarii. Deosebim astfel soiuri neremontante (fructifica un singur sezon pe an, in perioada mai-iunie), semiremontante (fructifica atat primavara, cat si toamna, daca sunt indeplinite conditiile climatice prielnice - o toamna lunga si calda) si soiuri remontante (se obtin doua recolte in fiecare an, primavara si toamna ; spre deosebire de soiurile semiremontante, productia de toamna este asemanatoare calitativ si cantitativ cu cea de primavara).
Principalele soiuri cultivate
Soiurile neremontante sunt:
1. Gorella
A fost obtinut in Olanda, comercializat in jurul anului 1960. Are o comportare foarte buna, atat in camp cat si in culturile fortate. Planta este viguroasa, prezinta numerosi stoloni, cu frunze inalte verde deschis. Plantele sunt rezistente la ger, seceta si principalele boli. Potentialul productiv atinge 300-687 g/planta.
Frunzele sunt inalte, cu foliola mediana usor rotunjita. Au marginea limbului involuta (rasfranta in sus). Culoarea lor este verde deschis.
Fructele sunt mari, conice, usor alungite, cu varful tesit, retezat. Au suprafata neregulata. Culoarea lor este rosie-intensa lucioasa, cu achene dese asezate pe conturul fructului. Masa fructului variaza intre 10-19 g. Pulpa este rosie-portocalie, fara goluri consistenta si intens aromata. Recoltarea are loc in prima decada a lunii iunie.
Inflorescenta este de tip hermafrodit, prezinta axe secundare, este de regula mai scurta decat frunza. Este de dimensiune mijlocie, cu sepalele mai lungi decat petalele.
2. Pocahontas
Este un soi viguros, plantele cresc rasfirate, si formeaza numerosi stoloni violacei, originar din Statele Unite, si se comercializeaza din anii 50. Este un soi de asemenea rezistent la ger, seceta si principalele boli, dar este sensibil la patarea rosie a frunzelor (Fabrea earliana). Potentialul productiv este mai mare decat la Gorella, S. Sanvini raportand in Italia in 1978 o productie de 724 g/planta.
In general, productiile depasesc 20 t/ha.
Frunzele au culoarea verde-inchis, cu foliola mediana mare, puternic gofrata (incretita) cu marginea limbunlui involuta.
Fructele sunt mari, 10 g, de culoare rosu-inchis, lucioase, , conic alungite, uneori cu gat, alteori puternic latite. Achenele sunt mici, destul de dese, galbene verzui ingropate superficial in pulpa. Caliciul este foarte mare si se detaseaza usor, rupand o portiune din pulpa. Aceasta este de culoare rosu intensa, cu o retea albicioasa, este consistenta si suculenta, prezinta un gol mare in centru. Este cam acida si slab aromata.
Inflorescenta este de asemenea de tip hermafrodit, este scurta cu 2 axe secundare. Au forma de cupa, cu petalele albe. Caliciul este format din 12-14 sepale, are dimensiuni mari. Sepalele sunt lobate, mai lungi decat petalele. Dupa caderea petalelor, sepalele se rasfrang peste fructul in formare pe care il acopera in intregime.
3. Red Gauntlet
Un soi englezesc, care se preteaza atat pentru cultura in camp, cat si pentru cultura fortata in sere. Planta are vigoare mijlocie, cu port dirijat. A fost comercializat incepand cu anul 1957. Planta formeaza un numar potrivit de stoloni lungi. Soiul este rezistent la secetea, la ger si principalele boli, in special la fainare. Este printre cele mai productive soiuri de capsun obtinandu-se productii care depasesc 25 t/ha.
Frunzele sunt mari, verzi si lucioase, cu foliola mediana rotunjita, ondulata.
Fructele au pedunculii rezistenti, motiv pentru care se desprind cu dificultate de planta. Fructele au intre 10-12 g, sunt scurt conice iar uneori latite si costate si varful usor tesit. Culoarea este rosu inchisa, ca si pulpa, care este mai roza in interior. Achenele sunt mici, ingropate superficial. Pulpa este consistenta, acidulat-dulce, destul de aromata, potrivit de suculenta.
Inflorescenta este hermafrodita, si contine in medie 7 flori. Petalele sunt albe de aceeasi lungime cu sepalele.
4. Regina
Un soi viguros cu numerosi stoloni si recoltare extratimpurie, in prima decada a lunii mai. Soiul este de origine din Germania, introdus in cultura in anul 1951.
Este destul de rezistent la seceta si ger, dar sensibil la boli. Potentialul de productie nu este satisfacator, acest soi fiind cultivat mai mult pentru perioada foarte timpurie de fructificare.
Frunzele sunt mari, larg-eliptice, ondulate, verde deschis cu luciu slab.
Fructele sunt mici (6-8 g), conic alungite, inguste, cu gat, de culoare rosu lucios, cu pubescenta foarte fina pe suprafata. Achenele sunt galbene pe partea umbrita a fructului si rosiatica pe cea insorita, si sunt ingropate superficial in pulpa. Aceasta este destul de consistenta, rosu portocaliu la periferie si roz deschis in centru, dulce-acidulata si cu o aroma puternica, asemanatoare cu cea a fragilor de padure. Golul central al fructului este foarte mic sau absent. Calicul este foarte mare, usor detasabil de fruct. Sepalele sunt lungi, uneori rasfrante in afara.
Inflorescenta are lungime variabila, este hermafrodita, cu petale albe galbui sau albe verzui. Inflorescentele au in medie cate 8 flori si 2 axe secundare.
5. Senga Sengana
Este ca si Regina un soi de provenienta germana, comercializat din anul 1962. Se coace cu putin inainte de soiul Red gauntlet, si la 3 zile Gorella. Planta este viguroasa, dar formeaza putini stoloni. Creste cu un frunzis bogat. Soiul este rezistent la ger, la seceta si boli, in principal la fainare. Este insa sensibil la Botrytis cinerea - putregaiul cenusiu. Potentialul de productie este foarte ridicat, obtinandu-se 25-30 t/ha.
Frunzele sunt mici, verde inchis, cu foliola mediana rotunjita si plana.
Fructele sunt mari, 10-15 g, scurt conice, cu baza dreapta, sfero-conice, uneori cu varful latit, de culoare uniforma rosie inchisa, cu luciu pronuntat. Uneori fructul are slabe denivelari la nivelul caliciului. Achenele sunt mici, potrivit de ingropate in pulpa fructului. Caliciul este mic si usor detasabil. Pulpa este consistenta, aromata puternic, cu rezistenta buna la transport datorita consistentei. Daca nu se recolteaza la timp, fructele capata o culoare vinetie.
Inflorescentele sunt hermafrodite, foarte numeroase, mai scurte decat frunzele, contin intre 6-9 flori mici cu petale albe usor colorate in roz. Florile se deschid in totalitate in interiorul frunzisului.