Ce vitamine au fructele pe care le consumam?

Fructele se caracterizeaza prin bogatia lor in apa, glucide, celuloza, saruri minerale, vitamine si diverse arome. Ele se clasifica dupa structura, gust, aroma.

Clasificarea dupa structura:

Fructele cu seminte, carnoase (semintele sunt inchise in camarute cu peretii pergamentati) - merele, perele, gutuile, citricele;

Fructele samburoase (samanta se afla intr-un sambure tare) prunele, caisele, piersicile, ciresele, visinele, coarnele;

Fructele bace adevarate si false suculente, cu seminte mici, raspandite in pulpa fructului, lipsite de camere separate -zmeura, fragii, capsunile, coacazele, agrisele, afinele;

Fructele nucifere (samanta este inconjurata de o coaja dura). Ele sunt fructe oleaginoase - nucile, alunele, migdalele, fisticul, arahidele.

Clasificarea fructelor dupa componenta chimica: fructe zaharate (carnoase), fructe amilacee si fructe oleaginoase.

Fructele zaharate contin apa (75-85%), sunt lipsite de grasimi, sarace în proteine si se remarca prin cantitatea de glucide (glucoza, fructoza, celuloza). Ele mai contin vitamine (tiamina, ri-boflavina, acid ascorbic), sunt bogate în substante minerale, potasiu, sodiu, calciu, fosfor, fier, iod). In componenta lor sunt prezentate substantele pectinice, care participa la formarea jeleurilor, si acizii organici, ce confera fructelor un gust acidulat. Pe masura maturizarii fructelor cantitatea de acizi organici scade în ele. Exceptie face lamaia - continutul de acizi în fructe creste pe masura maturizarii lor. Exista un raport între continutul de glucide din fructe si aciditate.

Fructele amilacee se caracterizeaza prin continutul înalt de amidon si o cantitate mai redusa de zahar.

Fructele oleaginoase sunt bogate în grasimi, sarace in apa si glucide, au o valoare energetica inalta. Digestibilitatea lor este buna.

Fructele pot fi consumate proaspete sau in diverse preparate. Fructele au diverse actiuni in organism: micsoreaza secretia gastrica si se consuma, de obicei, la sfarsitul mesei ca desert; actiune laxativa ca rezultat al continutului inalt de celuloza si acizi organici; constipanta (afinele, coarnele) datorita taninului pe care il contin; diuretica, asigurata de continutul crescut de apa si potasiu, colagoga; vitaminizanta.

Sunt bogate in vitamina: A caisele, lamaile, portocalele, ananasul, mandarinele, merele, perele, migdalele, nucile; in vitamina B1 - strugurii, portocalele, mandarinele, merele, perele, migdalele, nucile; in vitamina C - lamaia, portocalele, caisele, merele, perele, afinele, coacazele, in vitamina E - nucile, migdalele, maslinele.

Fructele bogate in glucide se limiteaza in alimentatia obezilor. Prunele negre uscate se recomanda la tratarea constipatiilor. Merele acre se indica la tratarea obezitatii, diabetului zaharat; cele dulci - la tratarea bolilor hepatice, renale, cardiovasculare. Merele coapte si rase se prescriu la dizenterie, enterocolite. Strugurii contin glucoza, fructoza, substante minerale, celuloza si se intrebuinteaza la tratarea patologiilor cardiovasculare, hepatice, renale, tuberculozei si se limiteaza în diabet zaharat, obezitate, boala ulceroasa a stomacului si duodenului, enterocolite. Macesele sunt bogate in vitaminele C, P, caroten. Decoctul de macese se recomanda la tratarea multor maladii, indeosebi iarna si primavara. Afinele sunt bogate in tanine. Un continut înalt de vitamina C se afla in coacazele negre si, mai mic -in cele roz si albe. Agrisele sunt bogate în vitamina C, acizi organici, pectina, cupru. Zmeura este bogata în vitaminele C, P, pectina, cupru. Purinele ce intra în componenta ei sunt contraindicate pentru folosirea zmeurei in cazul bolnavilor de guta si patologiile renale.