Sticla - experienta intensa, mesaj contrastant

Materialele folosite in designul interior sau exterior trezesc diverse reactii fizice si psihice asupra oamenilor. Raspunsurile individuale la utilizarea materialelor specifice pot fi, insa, nepravazute, fiintele umane fiind creaturi complexe, care nu pot fi incadrate intr-o tipologie fixa. Cu toate acestea, exista atitudini impartasite in raport cu forma sau aspectul unei constructii, acestea constituind baza pentru aprecierile cu caracter general. Materialele utilizate in constructii pentru portiuni mai mici sau mai mari, de la stuctura si interioarele cladirilor la ingraditurile fantanilor, pot produce fie placere fie confuzie si contin, in sens literal, expresiile unei metode, la fel cum pot contine intelesuri simbolice si culturale.

Sticla, material frecvent utilizat in arhitectura interioarelor contemporane, transforma aceste interioare in scene stralucitoare, care stimuleaza indivizii la nivel emotional si intelectual. Reactiile instinctive pe care sticla le produce la nivelul psihicului uman sunt, insa, de pericol si de nesiguranta. Comparativ cu usile din placaj sau din lemn, usile din sticla par mult mai fragile, desi exista reguli stricte care impun folosirea unui anumit tip de sticla (securizata) in constructii. Inginerul scotian Tim Macfarlane afirma ca sticla folosita la momentul actual in constructii este astfel tratata incat nu mai este nevoie de nici un alt fel de suport pentru a sustine o cladire; acest material este suficient. El ofera ca exemplu structurile din sticla ale Forumului lui Rafael Vinoly din Tokyo. Ideea designerului a fost aceea de deschidere; iar claritatea planului, suprafetele stralucitoare din sticla, expunerea structurii tehnologice si generozitatea spatiilor publice vin in spijinul acestei idei. Sticla este materialul principal care asigura lumina si transparenta - metafore ale unui ideal cultural reconfigurat. 

Vinoly a inteles ca teroarea este integrata in suplim si a manipulat intr-un mod grandios sentimentul fricii. Deschiderea este cea care atrage vizitatorii dar si cea care ii inspaimanta, din cauza impresiei de fragilitate a sticlei, folosite din belsug. Sentimentul de nesiguranta este cu atat mai intens cu cat vorbim despre Tokyo, orasul cel mai predispus la cutremure. Desigur ca sticla folosita in construirea acestei cladiri este prevazuta cu mecanisme sofisticate de protectie impotriva seismelor, insa, in ciuda asigurarilor, mesajul pe care creierul uman il percepe este acela de frica.

Transparenta nu poate fi asociata cu greutatea, duritatea sau cu soliditatea, iar contrastul dintre aparenta sticlei si proprietatile sale reale produce confuzie. Sentimentul este amplificat in cazul in care sticla este folosita in alte locuri decat in cele recomandate de ingineri, arhitecti sau designeri, locuri in care prezenta acesteia pare imposibila.

La construirea Teatrului Arcimboldi din Milano, proiectat de arhitectul Vittorio Gregotti si finalizat in anul 2002, sticla a jucat un rol important, contribuind in mod pozitiv la estetica cladirii si avand un rol nefast pentru popularitatea acesteia. Lambriurile mari din sticla montate pe peretii laterali, de sus, din apropierea plafonului si pana jos la baza podelei nu au numai un rol estetic, ci si unul functional, contribuind la imbunatatirea sunetului. In seara desciderii, pe 17 februarie 2002, unul dintre aceste lambriuri s-a desprins si s-a sfaramat de podea, din fericire, fara a produce victime. Evenimentul subliniaza vulnerabilitatea acestui material, desi motivele accidentului poate ca au tinut mai degraba de montaj. Cioburile imprastiate pe podea sunt cele care ne vin in minte atunci cand aveam de-a face cu o constructie din sticla, oricat de securizata ar fi aceasta.

Cu toate acestea, sticla are, in mod incontestabil, numeroase calitati, pe langa impresia de spatiu si deschidere pe care le confera datorita transparentei: isi poate schimba culoarea, poate disipa sau retine energia solara, poate lasa sa treaca anumite frecvente ale radiatiei solare si poate reflecta altele, poate genera imagini holografice si poate transmite informatii.

Corina Dovinca

InCasa.ro