Stilul moldovenesc
In Moldova , īn secolele XIV-XIX, arhitectura bisericeasca a avut o dezvoltare proprie care are la baza elementul autohton adica arta mestesugarilor locali peste care s-au adaugat influentele straine , bizantina in special, manifestata īn planul predominant al bisericilor (treflat sau drept) si īn īmpartirea lor ,īn sistemul de acoperire prin bolti si īn multe din elementele decorului extern, influente romanice la īnceput apoi gotice care au dat stilului moldovenesc unele din trasaturile sale specifice, ca de exemplu: contrafortii care sprijina zidurile , nervurile de piatra ale boltilor, tendinta de īnaltare a bisericilor, elemente decorative ale sculpturii īn piatra (profile de socluri,chenare de usi si de ferestre, pietre mormīntale si chivotele sau baldachinele de deasupra mormintelor ctitoricesti), forma acoperisului turlelor si clopotnitelor etc. Dinspre rasarit Moldova primeste influente armenesti, vizibile mai ales īn sistemul arcurilor piezise si īn elemente de decor extern, menite sa strāmteze si sa īnalte turlele bisericilor.
Cele mai vechi monumente apartinand acestui stil sunt: prima biserica de plan dreptunghiular, cu absida decrosata - Sf. Nicolae din Radauti, si prima biserica de plan triconc - Sfanta Treime din Siret cu turla pe naos si fatade decorate cu elemente de ceramica policroma smaltuita , ambele din secolul al XIV-lea, din judetul Suceava. O alta ctitorie importanta este Biserica manastirii Neamt, jud. Neamt intemeiata in secolul al XIV-lea, sub domnia voievodului Petru Musat.
Un alt moment important este secolul al XV-lea, atunci cand Alexandru cel Bun (domn al Moldovei intre 1400-1432) ridica manastirea Bistrita.
Dar marea epoca in care se afirma stilul moldovenesc, o originala sinteza de elemente bizantine, romanice si gotice, este cea a domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504).
Aproape toate bisericile lui Stefan au o bogata decoratie exterioara (firide, arcade, ocnite, discuri smaltuite).Operele reprezentative ale epocii lui Stefan cel Mare au exercitat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urmatoare.
Principalele caracteristici ale stilului moldovenesc sunt urmatoarele: plan dreptunghiular sau triconc (adica cu trei abside dispuse pe laturile de nord, est si sud ale edificiului); interiorul include un naos si pronaos si o gropnita (spatiu funerar); separarea dintre incaperi se face prin ziduri groase; in general nu au coloane; sunt spatii inchise (pridvorul deschis apare tarziu); o singura turla cel mult, amplasata pe o baza sau mai multe baze in forma de stea, sistemul ,, moldovenesc" al supraīnaltarii boltilor (turlelor) īn interior, prin suprapunerea arcurilor īncrucisate ( īn diagonala), bogatul decor extern al fatadelor, obtinut prin utilizarea inteligenta a materialelor de constructie: piatra (bruta si de talie), caramida (simpla sau smaltuita ) si uneori ceramica.
Manastirea Putna , jud. Suceava a fost una din primele ctitorii ale lui Stefan cel Mare (1466-1467) adaposteste mormantul marelui domnitor. Alte manastiri si biserici contruite de Stefan cel Mare sunt: biserica Sf. Cruce din Patrauti, jud. Suceava, prima dintre ctitoriile certe ale lui Stefan cel Mare (1487); manastirea Voronet, jud. Suceava (1488) celebra pentru doua caracteristici : dominanta de albastru - realizata cu un pigment necunoscut astazi - si scena grandioasa a Judecatii de Apoi; Biserica Sf. Gheorghe din Harlau, jud. Iasi(1492); Biserica Sf. Mihail din Razboieni, jud. Neamt (1496) care este un mausoleu al eroilor, fiind ridicata deasupra mormantului colectiv al acestora; Biserica Nasterii Maicii Domnului (1496-1497) din Tazlau, jud. Neamt; Biserica Sf. Nicolae Popauti din Botosani, jud Botosani, (1496) pastreaza inca picturile originale, cu unele refaceri tarzii; biserica Sf. Nicolae din Dorohoi, jud. Botosani (1495); Biserica Sf. Ioan Botezatorul din Reuseni, jud. Suceava, (1503 -1504).
Ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare este biserica Dobrovat, jud. Iasi(1503-1504).
Un alt ctitor care a construit in stilul moldovenesc este Petru Rares. Enumeram aici cateva din bisericile construite in timpul sau: biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Baia, jud. Suceava (1532); Biserica actuala a Manastirii Moldovita (comuna Vatra Moldovitei), avand ca hram Buna Vestire, a fost cititorita de Petru Rares in 1532, in care figurilor crestine ortodoxe li se alatura reprezentanti ai culturii clasice, considerati precursori ai crestinismului: Pitagora, Platon, Aristotel, Sofocle, precum si Sibilele; Biserica manastirii Probota (1530), Biserica Sf. Dumitru(1540); biserica manastirii Rasca din jud. Suceava (1542); Bisericile Adormirii (1552) si Sf. Gheorghe (1561), ctitorite de sotia voievodului Petru Rares, Doamna Elena.
Alexandru Lapusneanu a fost cel care a construit Biserica supraetajata din Pangarati, jud. Neamt (1552-1558) si Manastirea Slatina , jud. Suceava (1561), ambele fiind exponente ale stilului moldovenesc.
Trebuie mentionat ca nu numai domnitorii au fost cei care au construit biserici, ci si dregatorii moldoveni ca: parcalabului Luca Arbore,care a zidit intre 2 aprilie si 29 august 1503, Biserica parohiala din Arbore, jud. Suceava, avand drept hram Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul; Logofatului Nicolae Tautu care a ctitorit biserica Sf. Nicolae din Balinesti, jud. Suceava; logofatul Toader Bubuiog a ridicat Biserica manastirii Humor in 1530; logofatul Gavriil Trotusan a ctitorit in 1522 la Parhauti, jud. Suceava biserica Tuturor Sfintilor.
Trebuie mentionat īnsa ca īnca de la sfīrsitul sec. XVI, īncepe decadenta stilului moldovenesc īn arhitectura, prin alterarea lui cu influiente noi, venite mai īntīi din Tara -Romāneasca. Bisericile zidite in aceasta perioada: manastirea Sucevita (1581) a fratilor Movila: Ieremia, Simeon si Gheorghe; Galata (ctitoria lui Petre Schiopul, 1584), Ctitoria Mariei Zotta de la Hlincea, din 1587, fiica lui Petru Schiopu, biserica prezinta primul pridvor deschis pe coloane de caramida din istoria arhitecturii moldovenesti, imitat curand de Aron Voda la biserica din satul Aroneanu; biserica Aroneanu din Iasi ( 1594) , manastirea Secu (1602), manastirea Barnova din Iasi (1624), biserica Adormirea Maicii Domnului din Itcani, Manastirea Dragomirna, (1606-1609) ctitoria mitropulitului Anastasie Crimca, īnlocuiesc zidul despartitor dintre gropnita ( pronaos) si naos cu o tripla arcada spijinita pe doi stīlpi, maresc numarul ferestrelor din naos si altar, largesc pridvorul īn sensul latimii bisericii ( ca la biserica lui Neagoe Basarab din Arges) si schimba decorul moldovenesc al fatadelor cu motive arhitecturale muntenesti ( briu median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare si rotunde etc.)
Mijlocul sec. XVII. aduce o serie noua de influente eterogene , de aceasta data venite din apus prin Polonia, apar motive neoclasice care orneaza fatadele , ca la Biserica Golia din Iasi(1650-1660). Combinate cu cele de stil baroc si cu cele mai vechi, de provenienta munteneasca, acestea dau nastere unui amalgam hibrid de decor exterior, altoit pe constructii din sec XVIII, care mai pastreaza īnca arhitectura si īmpartirea interioara a bisericilor romānesti, ca la Sf. Teodori din Iasi(1761), Sf. Gheorghe din Iasi (1761), Talpari tot din Iasi si Berzunti judetul Bacau (1774). Spre fīrsitul sec. XVII. si īnceputul sec.XIX, un nou curent de arta neoclasica, venit de asta data din Rusia, creeaza citeva biserici, ca: "Rotunda" din Letcani (1793, cu naos sub forma rotunda), Sf. Spiridon din Iasi( reconstruita la 1804) si Frumoasa, de līnga Iasi(refacuta la 1836), socotita ca ultimul monument de seama al arhitecturii moldovenesti.
Altheate
11 dec 2006