Stilul muntenesc
Secolul XVI constituie faza de formatie a unei scoli locale in arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca si astfel se dezvolta asa numitul stil vechi romanesc sau muntenesc. Se formeaza o scoala de mesteri constructori, sculptori si decoratori bastinasi, care nu mai copiaza modele straine, ci recurg la imitarea vechilor constructii din tara, transformand elementele straine intr-un spirit nou, adaptat la gusturile, posibilitatile si conditiile locale. Se inalta astfel numeroase biserici mici, mai ales la tara, si, in majoritate, ctitorii boieresti. Ca element nou apare acum, deocamdata sporadic, la fatada de apus, pridvorul pe arcade deschise.
Ctitorii care sunt precursoare ale stilului muntenesc sunt: manastirile Tismana din jud. Gorj si Vodita de pe malul Dunarii (inainte de 1374) construite de calugarul Nicodim; Biserica Cotmeana, din jud. Arges, (1387-1389), unicat in arhitectura romaneasca, prezentand formele unei biserici sala acoperite cu un semicilindru, cu absida poligonala decrosata.
In Tara Romaneasca avem doua importante monumente conservate din secolul al XIV-lea: unul pur bizantin, biserica in cruce greaca inscrisa Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges si biserica manastirii Cozia. Aceasta din urma, in secolele care au urmat, a devenit punctul de cristalizare a ceea ce numim stilul muntenesc, desi el poate fi intalnit si in Oltenia, ba chiar la ctitorii ale domnilor munteni in Transilvania. Manastirea Cozia, jud. Valcea (1386-1388) a lui Mircea cel Batran, situata in defileul Oltului, este de o importanta primordiala pentru intelegerea arhitecturii bisericesti din Tara Romaneasca, fiind prima biserica de plan triconc pastrata pana in prezent.
Manastirea Dealu, jud. Dambovita, ctitorie a lui Radu cel Mare, terminata in 1500, marcheaza un moment important in definirea stilului muntenesc. Numarul turlelor se mareste, prin inaltarea pe pronaos a doua turle mai mici decat cea a naosului, iar fatadele - aici din piatra atent finisata - se subdivid in doua registre pe care isi desfasoara ritmul arcaturi oarbe delimitate de ciubuce.
Manastirea Argesului (1512-1517) construita la inceputul secolului al XVI-lea de domnitorul Neagoe Basarab este unicat in istoria culturii romanesti atat prin influentele orientale, arabe si caucaziene din ornamentica, cat si prin unele solutii constructive. Biserica este prima care da o amploare deosebita pronaosului, caruia ii atribuie si functie de necropola. Turla centrala a pronaosului, sprijinita pe douasprece coloane, este secondata de alte doua turle mai mici, dispuse pe colturile de nord-vest si, respectiv, de sud-vest ale pronaosului, acestea din urma avand un aspect in torsada, cu sensul de rasucire convergent (una spre cealalta). Legat de acest monument exista si legenda Mesterului Manole si motivul jertfei umane pentru construirea bisericii.
Dintre bisericile mai importante de acest fel din sec. XVI, amintim, de ex.: Biserica schitului Cetatuia din Ramnicu Valcea, jud. Valcea; biserica fostei manastiri Valea din comuna Titesti, judetul Arges (zidita de Petru Voievodul, zis Radu Paisie, la 1537), biserica din Stanesti-Valcea (zidita de boierii Buzesti), bolnita manastirii Cozia (zidita la 1542 de Radu Paisie), biserica Curtea Veche din Bucuresti (zidita de Mircea Ciobanul, inainte de 1559), biserica fostei manastiri Bucovat de langa Craiova (zidita de banul Stefan la 1570), biserica fostei manastiri Cobia din jud. Dambovita (1572) construita de clucerul Badea, Ansamblul Curtii domnesti de la Targoviste, jud. Dambovita, compus din Biserica Domneasca ctitoria lui Petru Cercel (1585), ruinele palatului voievodal din sec al XIV-lea, turnul Chindiei si biserica Sf. Vineri din sec al XV-lea; manastirea Caluiu, jud. Olt , ctitorie a boierilor Buzesti, terminata in 1588; biserica fostei manastiri Tutana din judetul Arges (1589), biserica fostei manastiri Marcuta de langa Bucuresti (1588-1592, cu modificari ulterioare), Biserica Sfanta Paraschiva inceputa de Patrascu cel Bun si terminata de fiul sau, Mihai Viteazul inainte de a fi ajuns domn (1587), dar mai ales biserica fostei manastiri Mihai-Voda din Bucuresti (ctitorie din 1591 a lui Mihai Viteazul).
In secolul XVII domnitorul Matei Basarab a construit numeroase lacasuri de cult in stil muntenesc, cum ar fi: Manastirea Arnota, jud. Valcea (1633-1636; ansamblu monastic Brancoveni, jud. Olt, rezidit si fortificat de Matei Basarab (1640); Manastirea Strehaia, jud. Mehedinti (1645). Actuala biserica a Manastirii Negru Voda din Campulung Muscel, jud. Arges este tot o ctitorie a lui Matei Basarab cu refaceri din secolul al XIX-lea.
Nu doar bisericile au fost construite in stil muntenesc ci si conacele si curtile boieresti cum ar fi: Curtea fortificata a marelui ban Mares Bajescu (1666) din Bajesti, jud. Arges care a construit si schitul Cornetu, jud. Valcea in 1666; Conac fortificat de la Golesti, jud Arges (1641-1642) si Biserica Sf. Treime (1646), construit de marele vistiernic Stroe Leurdeanu; Casa Stan Jianu si Biserica-cula Sf. Stefan din Preajba, jud. Dolj , sec. al XVIII-lea.
Dintre bisericile integrate stilului din Tara Romaneasca in secolul XVIII amintim: Biserica de lemn cu dublu hram, Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru din Calinesti, jud. Arges, (1720-1740); Biserica Sf. Mina, 1731; Biserica Obedeanu, 1748; Biserica Sf. Gheorghe Veci, 1752-1775; Biserica Sf. Nicolae Craiovita, 1770; Biserica Sfintii Arhangheli, 1783; Biserica Sf. Ioan Sebastian, 1783; Biserica Sfintii Apostoli, 1793-1784; Biserica Sf. Nicolae Belivaca, 1794.
In sec XIX sunt refacute mai multe biserici ca cele de la: Manastire Comana, jud Giurgiu, din secolul al XV-lea, atribuita de traditie lui Vlad Tepes, pare sa fi avut o biserica de lemn iar actuala biserica este din 1854; principalul monument medieval al Craiovei, Biserica Sf. Dumitru, a fost demolata, apoi integral rezidita de arhitectul Ch. Lecomte de Nouy la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Altheate
11 dec 2006