Structurile gonflabile

Prima structura gonflabila a fost inventata si proiectata in anul 1959, de catre John Scurlock, in  Shreveport, Louisiana. Acesta a experimentat o astfel de structura folosind-o pentru a acoperi un teren de tenis si a constatat ca angajatii sunt foarte entuziasmati de inventia sa.

Structurile gonflabile sunt realizate dintr-o membrana exterioara flexibila sau dintr-o tesatura, care este ulterior umpluta cu gaz, aer sau heliu, gazul fiind cel care ii da forma si durabilitatea. Aceste structuri sunt folosite in diverse moduri: ca acoperisuri, castele si jucarii pentru copii, barci si corabii, nave, obiecte de mobilier, saltele, structuri aerospatiale, cladiri si pavilioane, air-bag-uri etc. Stucturile gonflabile sunt deosebit de interesante si datorita conceptelor de ambalare eficienta. Designul structural depinde de o serie de factori cum ar fi: conditiile de mediu sau materialele utilizate. Acestea din urma trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte: greutate mica, inalta rezistenta la tensiune, buna flexibilitate, durabilitate si rezistenta la influentele mediului inconjurator.

Interesul pentru structurile gonflabile a crescut treptat, mai cu seama in randul arhitectilor si al artistilor din Europa, Statele Unite si Japonia, reprezentand o reactie la greutatea, rigiditatea si imobilitatea arhitecturii traditionale. Astfel au inceput sa apara noi concepte, precum: cupole gonflabile, mobilier, case gonflabile sau proiecte urbane, care reflecta o noua viziune asupra societatii si arhitecturii. A urmat un moment extraordinar din punct de vedere al progresului tehnologic si al schimbarii sociale, al carui apogeu a fost reflectat la EXPO 70 din Osaka (15 martie - 13 septembrie 1970).

Toate proiectele care includ structuri gonflabile, realizate pana in prezent (Tycho, Dynamat, Mobile Bühne, Moonwalker, Transformer, Konpneu etc.), au fost gandite pentru a se adapta unei game variate de posibilitati formale si functionale. Desigur ca, in procesul de proiectare a diferitelor structuri, utilizarea materialelor gonflabile a reprezentat numai una dintre posibilele solutii care au fost investigate. Insa acestea au fost cele care s-au dovedit cele mai convingatoare. Se pare ca, prin aplicarea conceptelor variabile la structurile gonflabile, este posibila cresterea decisiva si puternica a varietatii geometrice si a tipologiei constructiilor. Adaptabilitatea functionala permite refolosirea aceleeasi structuri si a aceluiasi material pentru o gama larga de compozitii, fapt ce contribie la imbunatatirea calitatii vietii, la progresul tehnologic si la realizarea unui concept de constructie mult mai durabil.

Photo: 1

Corina Dovinca
InCasa.ro