Zona de lucru si de studiu
Tipul de familie si componenta lui, precum si natura preocuparilor fiecarui membru al ei (artisti plastici, muzicieni, sportivi, pasionati de fotografie, colectionari, mecanici, etc.) determina atat omogenitatea zonei de lucru cat si rezolvarea detaliilor. Bineinteles este nevoie de liniste, de izolare, de lumina; sunt necesare anumite piese de mobila pentru scris, citit si pastrarea cartilor si revistelor.
Biblioteca. Dintre toate mobilele moderne, biblioteca - asa cum o intelegem astazi - are folosintele cele mai diferite. De fapt, se numeste impropriu biblioteca, pentru ca in acest corp de mobilier se adapostesc tot felul de obiecte. Intrunind numeroase functiuni si rezolvand problema depozitarii unui foarte mare numar de lucruri, acest gen de mobila este una din cele mai practice inventii in materie de amenajare a locuintei.
Biblioteca trebuie sa fie amplasata pe un perete plin si sa fie conceputa din elemente modulate pentru a se putea extinde cu timpul - adaugandu-i-se, dupa necesitate, cate o piesa. Aceasta mobila poate fi compusa din module de lemn sau metalici (care se plaseaza la distante reglabile) si din tafturi, intre care - din loc in loc - se pot intercala casete, mese rabatabile, masute pliante, sertare, spatii libere, pentru diferite obiecte decorative, etc.
In zonele astfel departajate se pastreaza sistemul audio, dvd-playerul, cd-urile, casetele audio, etc. Zonele trebuie astfel impartite incat sa fie folosite cat mai economic. Ele pot fi lasate deschise, sau inchise dupa usi. Deschiderea acestora poate fi obisnuita sau prin rabatare orizontala, formand mese de lucru sau suprafete de sprijin pentru obiectele de interior. De cele mai multe ori se rezerva un spatiu pentru televizor, care apare astrfel inclus in cadrul general al peretelui.
Pe rafturi se pot plasa, intre carti, vase de flori sau suvenururi. Uneori se rezerva anumite locuri care permit pastrarea unor masute pentru servit; acestea se pot supra[une cate 3-4 ocupand un spatiu mic. Cel ce vor sa obtina un interior cat mai degajat pot folosi o canapea rabatabila, conceputa in asa fel incat sa apara in camera ca un dulap inchis.
Ideal este - daca spatiul ne permite - ca biroul sa poata fi instalat in camera de zi. Poate fi un copr separat, asezat ;anga biblioteca si de preferinta perpendicular, astfel incat accesul la carti sa fie usor, sau plasat intre doua corpuri de biblioteca, in fata unei ferestre; poate fi alcatuit dintr-un element suspendat dem ''secretaire'' cu fata rabatabila. Sau inglobat intr-un element mural. E recomdandabil ca biroul sa aiba urmatoarele dimensiuni pentru o masa de lucru: 1,25 m x 0,6 m, iar inaltimea 0,73 m.
Rafturile pentru carti trebuie sa aiba o lungime maxima de 1 m ca sa nu se incovoaie. Inaltimea rafturilor va fi diferita, in functie de dimensiunile cartilor obisnuite. Daca rafturile de carti ajung pana jos, pentru a evita asezarea cartilor la nivelul solului, se prevede un soclu de 10 cm. Inaltimea usor accesibila a unei biblioteci este de circa 1,85 m; la o inaltime mai mare trebuie folosita o scarita speciala.
Cartile orneaza unul sau doi pereti si asociaza in aceeasi ambianta coltul rezervat odihnei, lecturii si lucrului. Bibliofilii stiu ca nici alinierea lor perfecta si nici atractivitatea legaturilor lor nu constituie criterii de aranjare a unei biblioteci. Adeseori clasarea oarecum neregulata a cartilor si o dezordine necautata dau rafturilor un caracter mai personal.
Biblioteca nu mai este o piesa anosta si monotona. Pete de culoare, alternari de nise, casete, panouri inchise, compuse pe orizontala sau pe verticala (dupa cum permit proportiile si dimensiunile incaperii), rafturi prelungite peste un plan de lucru, corpuri distincte, cateodata asezate perpendicular pe un perete, pentru a delimita doua zone, confera camerei de zi ritm si personalitate.
Lumina pentru masa de lucru trebuie sa vina din stanga, indiferent daca este vorba de lumina naturala sau artificiala. Pentru iluminatul de noapte se poate folosi un lampadar, o lampa de birou (daca suprafata biroului este suficient de mare), o lampa proiectoare (fixata in zid), o aplica luminata sau lampi orientabile (in special pentru mesele rabatabile). Lumina de zi discreta, care patrunde prin perdele, sau lumina artificiala a unei lampi cu picior (de preferinta cu inaltime reglabila) contribuie la crearea unei atmosfere de calm si intimitate pe care trebuie sa o aiba o camera de zi. Iluminatul artificial urmareste sa realizeze fie o lumina difuza, de ambianta discreta, obtinuta prin aplice murale, rampe luminoase, etc., fie o lumina concentrata, localizata, pentru diferite scopuri.
Biblioteca. Dintre toate mobilele moderne, biblioteca - asa cum o intelegem astazi - are folosintele cele mai diferite. De fapt, se numeste impropriu biblioteca, pentru ca in acest corp de mobilier se adapostesc tot felul de obiecte. Intrunind numeroase functiuni si rezolvand problema depozitarii unui foarte mare numar de lucruri, acest gen de mobila este una din cele mai practice inventii in materie de amenajare a locuintei.
Biblioteca trebuie sa fie amplasata pe un perete plin si sa fie conceputa din elemente modulate pentru a se putea extinde cu timpul - adaugandu-i-se, dupa necesitate, cate o piesa. Aceasta mobila poate fi compusa din module de lemn sau metalici (care se plaseaza la distante reglabile) si din tafturi, intre care - din loc in loc - se pot intercala casete, mese rabatabile, masute pliante, sertare, spatii libere, pentru diferite obiecte decorative, etc.
In zonele astfel departajate se pastreaza sistemul audio, dvd-playerul, cd-urile, casetele audio, etc. Zonele trebuie astfel impartite incat sa fie folosite cat mai economic. Ele pot fi lasate deschise, sau inchise dupa usi. Deschiderea acestora poate fi obisnuita sau prin rabatare orizontala, formand mese de lucru sau suprafete de sprijin pentru obiectele de interior. De cele mai multe ori se rezerva un spatiu pentru televizor, care apare astrfel inclus in cadrul general al peretelui.
Pe rafturi se pot plasa, intre carti, vase de flori sau suvenururi. Uneori se rezerva anumite locuri care permit pastrarea unor masute pentru servit; acestea se pot supra[une cate 3-4 ocupand un spatiu mic. Cel ce vor sa obtina un interior cat mai degajat pot folosi o canapea rabatabila, conceputa in asa fel incat sa apara in camera ca un dulap inchis.
Ideal este - daca spatiul ne permite - ca biroul sa poata fi instalat in camera de zi. Poate fi un copr separat, asezat ;anga biblioteca si de preferinta perpendicular, astfel incat accesul la carti sa fie usor, sau plasat intre doua corpuri de biblioteca, in fata unei ferestre; poate fi alcatuit dintr-un element suspendat dem ''secretaire'' cu fata rabatabila. Sau inglobat intr-un element mural. E recomdandabil ca biroul sa aiba urmatoarele dimensiuni pentru o masa de lucru: 1,25 m x 0,6 m, iar inaltimea 0,73 m.
Rafturile pentru carti trebuie sa aiba o lungime maxima de 1 m ca sa nu se incovoaie. Inaltimea rafturilor va fi diferita, in functie de dimensiunile cartilor obisnuite. Daca rafturile de carti ajung pana jos, pentru a evita asezarea cartilor la nivelul solului, se prevede un soclu de 10 cm. Inaltimea usor accesibila a unei biblioteci este de circa 1,85 m; la o inaltime mai mare trebuie folosita o scarita speciala.
Cartile orneaza unul sau doi pereti si asociaza in aceeasi ambianta coltul rezervat odihnei, lecturii si lucrului. Bibliofilii stiu ca nici alinierea lor perfecta si nici atractivitatea legaturilor lor nu constituie criterii de aranjare a unei biblioteci. Adeseori clasarea oarecum neregulata a cartilor si o dezordine necautata dau rafturilor un caracter mai personal.
Biblioteca nu mai este o piesa anosta si monotona. Pete de culoare, alternari de nise, casete, panouri inchise, compuse pe orizontala sau pe verticala (dupa cum permit proportiile si dimensiunile incaperii), rafturi prelungite peste un plan de lucru, corpuri distincte, cateodata asezate perpendicular pe un perete, pentru a delimita doua zone, confera camerei de zi ritm si personalitate.
Lumina pentru masa de lucru trebuie sa vina din stanga, indiferent daca este vorba de lumina naturala sau artificiala. Pentru iluminatul de noapte se poate folosi un lampadar, o lampa de birou (daca suprafata biroului este suficient de mare), o lampa proiectoare (fixata in zid), o aplica luminata sau lampi orientabile (in special pentru mesele rabatabile). Lumina de zi discreta, care patrunde prin perdele, sau lumina artificiala a unei lampi cu picior (de preferinta cu inaltime reglabila) contribuie la crearea unei atmosfere de calm si intimitate pe care trebuie sa o aiba o camera de zi. Iluminatul artificial urmareste sa realizeze fie o lumina difuza, de ambianta discreta, obtinuta prin aplice murale, rampe luminoase, etc., fie o lumina concentrata, localizata, pentru diferite scopuri.