Cufarul
Un obiect de mobilier demodat, ar spune unii. In trecut cufarul (sau lada de zestre) se folosea pentru a depozita hainele sau obiectele de pret, constituind totodata un simbol al prosperitatii si un purtator al traditiei. Ulterior, nevoia de simboluri a fost inlocuita pe deplin de nevoia de functional. Cufarul a disparut si au aparut, in schimb, alte piese de mobilier: dulapul, sifonierul. Apoi, din cauza garderobei din ce in ce mai sofisticate, s-a nascut nevoia unor solutii de depozitate mai complicate, care necesita solutii de usi glisante, spatii generoase si design modern. Astfel, s-a nascut ceea ce numim astazi dressing - una dintre cele mai noi si mai practice "inventii" ale secolului XX in materie de amenajari interioare, reprezentand o intreaga incapere, in care spatiul este bine compartimentat, permitand depozitarea oricarui tip de obiecte de imbracaminte, accesorii sau incaltaminte - un soi de debara ce tine locul sifonierului si pantofarului.
La momentul actual, moda decoratiunilor interioare nu include in schema sa prezenta cufarului. Insa exista exceptii si, chiar daca ele nu confirma regula, aseaza aceasta piesa veche de mobilier in randul obiectelor care pot constitui punctele de atractie ale unei incaperi. Pentru excentrici sau pentru nostalgici, cufarul este o piesa de rezistenta, avand un farmec aparte si purtand amprenta timpului.
Cufarul reprezinta piesa de mobilier caracteristica stilulului gotic, stilul specific secolelor XIII - XV, inventat in Ile de France. In aceasta perioada el joaca simultan rolul de dulap si de banca de stat. Renasterea italiana a introdus in décor piesa numita "cassone" - un cufar cu decoratiuni complicate, sculptate sau din stucatura, poleit sau pictat, avand forma sarcofagelor romane si redand ilustratii ale celebrei povesti de dragoste gotice: "Le Roman de la Rose". In secolul XVII, gratie intensificarii schimburilor comerciale dintre Orient si Occident, in Europa au patruns cuferele lacuite chinezesti si nipone. Desi erau foarte scumpe, acestea au cunoscut o incredibila popularitate in randul celor instariti, de multe ori interioarele fiind modificate pentru a se adapta noii piese.
In general, cufarul este confectionat din lemn si pictat manual. Pictatul mobilei s-a practicat in toate epocile, incepand de la egipteni si trecand prin toate stilurile orientale. La romani, mobila pictata facea candva parte din zestrea oricarei fete respectabile si, mai mult, era simbol al statutului familiei sale. Cu cat piesele de mobilier date drept zestre erau mai numeroase si mai bogat impodobite, cu atat familia era mai instarita. Lada de zestre era foarte importanta pentru orice mireasa, iar ornamentele pictate pe ea nu erau deloc intamplatore: pomul vietii, desenul cel mai des intalnit, simboliza viata proprietarului si avea o incarcatura magica, protejand continutul cufarului.
Cu toate ca astazi se mai aud putine lucruri despre cufar, preferand-se mobila moderna sau cea clasica, aceasta piesa a facut istorie si continua sa faca furori. Daca faceti parte din randul celor care rup barierele timpului si incalca regulile, cufarul va ajuta sa creati un ambient exotic atragator. Nu uitati, insa, ca pentru a fi pus in valoare nu trebuie sa intre in contrast cu restul decorului, ci trebuie sa se armonizeze cu acesta.
Ca functionalitate cufarul poate juca roluri multiple, putand fi folosit ca spatiu de depozitare, ca masuta de cafea sau ca loc de sezut. Il puteti introduce intr-o incapere cu iz oriental, in imediata apropiere a patului sau il puteti aseza intr-un punct focal, evidentiindu-l printr-un joc de umbre si lumini. Poate fi confectionat din lemn masiv, pictat manual, insa materialul nu reprezinta o regula; puteti opta pentru ratan, bambus, diverse impletituri etc. Culorile nu se incadreaza nici ele intr-un standard, singura regula fiind cea a bunului gust.
Photo: corbis.com
Corina Dovinca
InCasa.ro